Relațiile romantice, fiind animale sociale, ne ajută să trăim mai bine, să fim mai împăcați, ne motivează la a continua să fim buni sau a fi mai buni, mai eficienți, mai orientați spre ce este benefic pentru noi și ceilalți. Lucrez pe teme de relații în prezent cu majoritatea pacienților de la cabinet și declar că mă intrigă acceptarea relațiilor care nu împlinesc, lipsa de sens în relații și lipsa de împlinire.

Da, relațiile romantice nu sunt doar lapte și miere, nici pline de emoții pozitive, presupun uneori suferința, conflict, conciliere și alteori compromisuri. De aceea, relațiile, în pofida acestor momente mai greu de digerat, ne aduc împlinire și bucurie, ne gândim cu entuziasm la partenerii nostrii, dacă ne oferă și siguranță și împlinire.

Apreciez la a fi terapeut onoarea de participa la viețile altora fără a participa la ele, îi admir pe pacienți când îmi povestesc situații dificile pe care le-au abordat ca și cum ar fi fost deja versați în psihoterapia de cuplu, alteori sufăr alături de ei când povestesc despre cum nu primesc ce au nevoie în terapie sau partenerii nu sunt dispuși să depună efort pentru a sorta certurile.

Așadar, cum se simte o relație împlinită? Simți că îți aduce o stare de bine, petreci timp de calitate cu partenerul (indiferent de ce înseamnă aceste lucru pentru voi), împarți controlul cu partenerul și vă împărțiți responsabilitățile, te simți angajat/ă în relație și în același timp liber/ă, ești acceptat/ă cu propriile ciudățenii care te fac să fii tu etc. Sunt atât de mulți indicatori care ne arată că suntem în relație cu omul potrivit cu care putem să creștem și în același timp să rămânem copii.

autor: Doris Pop