Adaptarea tradițiilor orientale la viața modernă a occidentului a început cu mulți ani în urmă, nu destui încât să devină cutumă, dar destui încât să se dezvolte în multiple versiuni, în funcție de interpretarea realizată.

O caracteristică esențială, comună tuturor acestor variațiuni pe aceeași temă este calmul. Nu calmul forțat, nu cel impus, ci calmul care vine din acceptarea realității, a propriei persoane, a limitelor și a fricilor, a bucuriilor, a câștigurilor și pierderilor. Mintea liniștită vede ce se întâmplă în jur, conform teoriei de bază, dar rămâne neclintită, adică observă fără a judeca.

Adaptat la cultura noastră occidentală putem spune că mintea calmă reușește să observe situațiile, mediul, propria persoană fără a face evaluări cu valență. Cu alte cuvinte, dacă observă o știre negativă în ziar, nu îi oferă o valență personală (sunt de acord, nu sunt de acord cu ce s-a întâmplat, îmi place, nu suport, etc), ci o descrie și consideră ce s-a întâmplat într-un mod detașat. Pentru volumul de știri negative de care avem parte în ultimii ani, am putea presupune că ar fi utilă o astfel de abordare neutră a noutăților din lumea întreagă.

autor: Doris Pop