adaptare după cartea Real Happiness de Sharon Salzberg

Argument

Meditația este un model e a face observație sau a procesa ce informații primim prin simțuri. Abilitățile pe care le exersăm când stăm neclintiți în meditație se pot transfera la activității din viața de zi cu zi. Concentrarea, abilitatea de a ne controla atenția și direcția ei, controlul respirației ne ajută și în situații reale, provocatoare sau dificile, nu doar dacă vrem să ne relaxăm pentru câteva minute în poziție de lotus.

Contrat stereotipurilor, succesul în meditație nu presupune că progresăm de la a ne observa o respirație la a ne observa 50 de respirații, ci dezvoltarea capacității de a ne menține prezenți în momentul acesta, fie el plăcut sau dificil. De asemenea, este despre a ne putea accepta gândurile, să le lăsăm să treacă, fără a ne supăra pe ele. Pe scurt, învățăm cum să rămânem în moment, la respirația actuală, la situația actuală, între gândurile actuale.

În realitate meditația ne oferă un model de conduită, acela de a fi mindful pe parcursul vieții, nu mindless. Știm deja că gândurile conștientizate sunt mai ușor de controlat decât cele neconștientizate. Nu degeaba se spune: gândurile neconștientizate ne controlează viața și noi îl numim destin.

Detașarea de judecăți de valoare sau renunțarea la ele ne ajută nu doar să ne menținem prezenți, dar și să navigăm mai ușor viața plină de oportunități de judecată. După o vreme de exersat nu mai judecăm performanța din meditație, ci o observăm și considerăm ce avem de îmbunătățit. Acest principiu se poate aplica și în situațiile celelalte pe care le avem de trecut.

Prin meditația repetată învățăm să ne întoarcem la respirație, deci să revenim la prezență și calm, acest principiu fiind foarte util în situații de aglomerație sau agitație unde avem nevoie de claritate.

autor: Doris Pop