Pe piața muncii au avut loc numeroase schimbări laborale și organizaționale. Dacă în trecut erau mai frecvente locurile de muncă clasice și tradiționale de tipul angajator- angajat, cu un contract de muncă aferent și cu contribuțiile necesare la stat, acum în ultimii ani a devenit foarte frecvent conceptul de freelancer. Ca și definiție, un freelancer este o persoană care lucrează independent, fără un contract cu un angajator (Süß & Becker, 2013).

Un studiu de al lui Tams & Arthur, (2010) menționează că în trecut, freelancerii erau văzuți ca și ”muncitorii fără limite”. Această denumire se datorează faptului că aceștia de obicei nu au limite în a avea un job, de cele mai multe ori jobul se poate face din orice parte a lumii. Se necesită de cele mai multe ori doar un laptop cu conexiune bună la internet, poate fi și într-o cafenea, cameră web în unele activități și un cont bancar în care sa fii plătit (Kazi, Yussof et al. 2014).

Câteva exemple de poziții de freelancer sunt: medici, programatori IT, fermieri, influenceri, network marketing, creator de conținut, persoane care monetizeaza din propriul vlog,blog, designeri grafici, translatori,copywriters, e-commerce etc. Zwan si Hessels (2020) au descoperit într-un studiu că deși aceștia nu au un venit fix în fiecare lună, și poate nu au nicio activitatea fixă, proiectele putând varia de la un an la altul, cu toate acestea au avut scoruri destul de mari la categoria de satisfacție a vieții, rezultate asemănătoare la cei angajați cu contract. Cel mai surprinzătoare rezultate au fost la categoriile de timp liber și satisfacție a muncii. Aici au avut scoruri semnificativ mai mari decât cei angajați.

Printre avantajele acestei activități/job se numără:
-posibilitatea de a munci de oriunde
-posibilitatea de a-și stabili singuri propriul program
-nu se necesită nicio certificare sau diplomă pentru a fi freelancer, doar studiile în
domeniul respectiv (Miller 2020).
-obținerea unor venituri mai ridicate decât angajatul clasic
-stimă de sine mai ridicată, având experiența faptului de a fi ”propriul șef”

Bineînțeles că orice aspect sau etapă a vieții aleasă de noi vine la pachet și cu câteva părți nu așa de benefice și cu riscuri. Printre riscurile acestei activități se numără:
-dificultatea de a încadra activitatea la o ocupație specifică
-uneori veniturile pot depinde de factori externi cum ar fi clima, locație, sezon (în special cele din turism)
-trebuie să aloce singuri o parte din venit către contribuțiile la stat: asigurare de sănătate, fonduri de venituri la bătrânețe, impozit pe venit etc
-dificultăți ulterioare la angajarea pe modelul clasic, datorită supracalificării

surse:
Süß, S., & Becker, J. (2013). Competences as the foundation of employability: a qualitative study of German freelancers. Personnel Review, 42(2), 223-240.

Tams, S., & Arthur, M. B. (2010). New directions for boundaryless careers: Agency and interdependence in a changing world. Journal of Organizational Behavior, 31(5), 629-646.

Kazi, A. G., Yusoff, R. M., Khan, A., & Kazi, S. (2014). The freelancer: A conceptual review. Sains Humanika, 2(3) van der Zwan, P., Hessels, J., & Burger, M. (2020). Happy free willies? Investigating the relationship between freelancing and subjective well-being. Small Business Economics, 55, 475-491.

Miller, P. (2020). Freelance workers—experiencing a career outside an organization. Qualitative Sociology Review, 16(4), 90-104.

autor: Claudia Bera