”The Woman in the Window” (Femeia din fereastră) e un thriller psihologic din 2021, regizat de Joe Wrights, adaptat după cartea cu același titlu scrisă de A.J. Finn. Filmul ne-o prezintă în rolul principal pe Dr. Anna Fox (jucată de minunata Amy Adams), un fost psihoterapeut pentru copii, dar care suferă de agorafobie. Agorafobia face parte din cadrul tulburărilor anxioase, tulburare ce a împiedicat-o pe Anna să iasă din casă de 10 luni de zile.

Conform Manualului de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale, varianta a 5-a revizuită (DSM-5-TR), ”elementul de diagnostic esențial al agorafobiei constă în frică sau anxietate marcată sau intensă declansață de expunerea reală sau anticipată la o gamă largă de situații”. Individul diagnosticat cu agorafobie este anxios să meargă în anumite locuri, deoarece crede că în eventualitatea apariției unui atac de panică acesta nu va putea să iasă din acel loc sau nu va putea fi ajutat. Pentru a putea diagnostica această tulburare este necesară prezența mai multor simptome care să apară în cel puțin două din următoarele cinci situații: 1) utilizarea transportului public, cum ar fi automobilele, autobuzele, trenurile, vapoarele sau avioanele; 2) prezența în spații deschise (de exemplu, parcări, piețe, poduri); 3) prezența în spații închise (de exemplu magazine, teatre, cinematografe); 4) statul la rând sau în mulțime; 5) ieșirea singur în afara casei.

Exemplele pe care DSM-ul le oferă nu sunt singurele în care atacul de panică poate să apară, ci pot exista mai multe situații anxiogene. În plus, atacul de panică poate fi identificat după numeroase simptome, printre care (dar nu reduse doar): palpitații, bătăi puternice ale inimii, transpirații, tremur sau frisoane, senzația de dificultate în respirație sau de sufocare, greață sau disconfort abdominal și/sau frica de a pierde controlul sau de a ”înnebuni” (DSM-5-TR).

Viața Annei se rezumă la viața ei din casa pe care o are în New York, uitatul la filme vechi și cea mai interesantă parte, spionarea vecinilor ei de pe fereastră. Din film aflăm că Anna nu a mai ieșit din casă de 10 luni, cumpărăturile și cele necesare procurându-și-le prin prisma serviciilor de curierat și livrare (cum e la noi Glovo). De asemenea, Anna merge la terapeut/ psihiatru, luând medicație specifică pentru tulburările de anxietate, dar consumând în paralel alcool. Foarte important de notat: în timpul tratamentelor psihiatrice este interzis consumul de alcool sau droguri, deoarece acestea pot interfera cu răspunsul corpului la tratament și pot înrăutății simptomele.

Un moment de cotituă în cadrul filmului este atunci când, într-o sesiune ”normală” de urmărire a vecinilor de pe geam, Anna asistă la ceea ce pare a fi omorârea vecinei de vis-a- vis. Protagonista noastră este o persoană inteligentă și determinată să afle adevărul, chiar dacă agorafobia o împiedică să iasă din casă și să o ajute pe vecina ei. Agorafobia de care suferă este rezultatul unui eveniment traumatic din trecutul ei, eveniment care ne este relevat de-a lungul filmului (fără spoilere din partea mea).

Tema centrală a filmului este privirea prin geam, sticla geamului reprezentând bariera dintre Anna și restul societății dar și o lentilă prin care aceasta reușește să mențină legătura cu lumea exterioară. Agorafobia împreună cu medicația pe care Anna o ia îi îngreunează percepția realității, liniile dintre imaginar și real fiind blurate și estompate în multe locuri. Șirul de evenimente din cadrul filmului ne fac atât pe noi privitorii, cât și pe Anna să fim sceptici legat de ce vedem și nesiguri de informațiile pe care le avem.

În tratarea agorafobiei folosirea medicației este recomandată a fi îmbinată cu psihoterapia pentru tratarea tuturor simptomelor pe care pacientul le are. În literatura de specialitate (Papola et al., 2022), terapia cognitiv-comportamentală (CBT), împreună cu expunerea treptată și controlată la situațiile anxiogene și exercițiile de relaxare pot duce la diminuarea simptomatologiei.

Filmul este un thriller psihologic ce ilustrează agorafobia într-un mod diferit și pune accent pe sănătatea mentală, ce înseamnă trauma și efectele ei dar și nevoia pe care oamenii o au de a fi conectați unii cu ceilalți (revin aici la metafora cu privirea pe geam). Dezvoltarea Annei de la începutul filmului unde este doar un membru secundar al societății, un privitor din exterior (sau din interior) până la a deveni personajul principal din povestea ei, reprezintă un parcurs dureros dar imperativ pentru ea și pentru vindecarea ei.

sursă: Papola, D., Ostuzzi, G., Tedeschi, F., Gastaldon, C., Purgato, M., Del Giovane, C., … & Barbui, C. (2022). Comparative efficacy and acceptability of psychotherapies for panic disorder with or without agoraphobia: systematic review and network meta-analysis of randomised controlled trials. The British Journal of Psychiatry, 221(3), 507-519.

autor: Miruna Botezat