“The Virgin Suicides”, este filmul de debut al Sofiei Coppola, lansat în 1999 și reprezintă o descriere melancolică și profundă în labirintul adolescenței, izolării și misterului. Inspirat din romanul omonim scris de Jeffrey Eugenides, filmul explorează viețile a cinci surori adolescente (Cecilia – 13 ani; Lux – 14 ani; Bonnie – 15 ani; Mary – 16 ani și Therese – 17 ani) din familia Lisbon, într-o suburbie americană din anii ’70, prin lentila fascinată și adesea distorsionată a băieților din vecinătate care le admiră de la distanță. Din perspectivă psihologică, “The Virgin Suicides” este o explorare a efectelor izolării și ale represiunii asupra dezvoltării psihologice a adolescenților. Prin portretizarea vieții surorilor Lisbon, filmul aduce în prim-plan tema inaccesibilității și a misterului care învăluie adesea sănătatea mintală în adolescență. Familia Lisbon, sub conducerea strictă a părinților conservatori (portretizați de Kathleen Turner și James Woods), creează un mediu familial care este în același timp protector și profund restrictiv. Această dinamică familială servește ca un microcosmos pentru discuțiile mai ample despre modul în care societatea gestionează sau eșuează în a gestiona problemele de sănătate mintală ale tinerilor.

Filmul abordează teme grele precum suicidul, depresia și alienarea, făcându-l relevant nu doar pentru adolescenții din anii ’70, ci și pentru noi privitorii de la ora actuală. Coppola folosește o paletă de culori pastelate și o coloană sonoră evocativă pentru a contrasta cu subiectele întunecate ale filmului, creând o atmosferă care este în același timp onirică și neliniștitoare. Această abordare stilistică subliniază modul în care percepția publică asupra adolescenței este adesea înfrumusețată sau idealizată, în timp ce realitățile mai întunecate ale acestei perioade de viață rămân nevăzute sau sunt ignorate.

Suicidul reprezintă o problemă de sănătate gravă la nivel global (WHO, 2019). La nivel mondial, în anul 2019, 703.000 oameni au murit în urma suicidului. Mai mult de jumătate din numărul sinuciderilor globale (58%) au avut loc înainte de vârsta de 50 de ani. Majoritatea adolescenților care au murit prin sinucidere (88%) erau din țări cu venit mic și mediu. Suicidul a fost cea de-a patra cauză a mortalității pentru tinerii cu vârsta între 15-29 de ani, pentru ambele sexe, după accidente rutiere, tuberculoză și violența interpersonală (WHO, 2021).

Probabilitatea apariției comportamentului suicidar există întotdeauna în cursul episoadelor depresive majore. Factorul de risc descris cel mai frecvent este prezența în antecedente a tentativelor sau amenințărilor de suicid, dar trebuie reținut faptul că majoritatea tentativelor de suicid duse la bun sfârșit nu sunt precedate de tentative nereușite. Alți factori asociați cu un risc crescut de realizare a suicidului include sexul masculin, lipsa unui partener de viață sau singurătatea și prezența unor sentimente intense de lipsă de speranță (DSM-5- TR, 2022). Din film nu putem să ne dăm seama dacă cele cinci surori suferă de anumite tulburări mentale sau care ar fi mai exact factorii care au dus la deznodământul final al filmului (iarăși încerc să nu dau spoilere).

Pentru populația din România am găsit un studiu din 2022 realizat pe 1102 români cu vârsta de peste 18 ani care a căutat posibile explicații pentru ideația suicidală și tristețea profundă (Vuscan, et al., 2022). În urma derulării studiului, autorii au avut următoarele rezultate: (a) tinerii sunt mai expuși la ideația suicidală; (b) persoanele cu nivele scăzute de educație au prezentat un risc mai mare de a dezvolta gânduri suicidale; (c) prezența unor nivele scăzute ale fericirii percepute duce la creșterea riscului de a dezvolta ideație suicidală; (d) persoanele care nu au avut episoade depresive anterioare și care nu au raportat să fi avut episoade de auto-vătămare sau traumă în trecut nu au prezentat ideație suicidală; (e) 8% dintre respondenți au raportat că au avut gânduri suicidale; (f) grupul de vârstă 18-35 de ani a înregistrat un risc de 6.8 mai mare de a avea ideație suicidală decât restul grupurilor de vârstă.

Oamenii cu tulburări mentale se confruntă de multe ori cu stigmatizare sau cu stereotipuri, prejudecăți și discriminare. Anticiparea și experiența stigmatizării în viața de zi cu zi aduce o serie de consecințe negative, inclusiv rate scăzute de comportamente de căutare de ajutor, șomaj, izolare socială, o calitate a vieții scăzută, stimă de sine scăzută și sentimente de vinovăție, rușine și lipsă de speranță (Rüsch et al. 2005; Link & Phelan, 2013). Indivizii cu anumite tulburări mentale sau care apelează la servicii de sănătate mentală încearcă să evite stigmatizarea prin ascundere și disimularea informațiilor. Deși ascunderea acestor informații poate duce la scăderea discriminării, repercursiunile sunt negative și pot duce la creșterea distresului emoțional și cognitiv, creșterea emoțiilor de hiper-vigilență, rușine, vină,
neajutorare, tristețe, pierderea speranței și o frică crescută de a fi ”deconspirat” și un conflict intern constant legat de a dezvălui adevărul și de a-l menține ascuns (Oexle et al., 2017). În film putem să credem că ideația suicidară a fost disimulată tocmai pentru a evita stigmatizarea sau alte consecințe negative care ar fi putut fi impuse din mediul extern asupra fetelor.

Pentru a putea scădea efectele negative și stigmatizarea persoanelor care suferă de tulburări mentale este necesară implementarea unor ghiduri de prevenție a suicidului în instituțiile de sănătate mentală și nu numai. În România există Alianța Română de Prevenție a Suicidului (antisuicid.ro) care se ocupă TelVerde antisuicid cu numărul de telefon 800.801.200.

Filmul “The Virgin Suicides” este un film sensibil și portretizează stările interioare intense ale adolescenței, împreună cu durerile și suferințele prin care trec adolescenții. Filmul m-a lăsat cu un gol în piept și aș vrea să închei articolul cu un citat din film, chiar de la început când Cecilia vorbește cu doctorul și acesta îi spune: ,,Ce cauți tu aici, dragă? Nu ești încă destul de mare să știi cât de rea e viața.” Iar Cecilia îi răspunde: ”Este evident doctore că nu ai fost niciodată o fată de 13 ani”.

autor: Miruna Botezat