Timpul și banii sunt resurse prețioase la dispoziția oricărui om pentru a le întrebuința cum consideră de cuviință ca să fie fericit. De multe ori poate interveni dilemă dacă să alegem să muncim mai mult decât de obicei pentru un venit extra, cu toate că riscăm să sacrificăm timpul liber, sau să alegem să avem mai mult timp liber chiar dacă cu un buget mai limitat. În studii s-a urmărit asocierea uneia dintre ele cu starea de bine. Aceasta poate fi definită ca și combinația dintre o stare de bine crescută, stare negativă scăzută și o satisfacție a vieții crescută. (Mogilner 2018)

Benjamin Franklin încuraja oamenii să egaleze timpul și banii, având și o zicală cunoscută: ”Timpul reprezintă bani”. Cu toate acestea percepțiile oamenilor sunt diferite. Spre deosebire de timp, banii pot fi păstrați, economisiți, puși deoparte, făcuți din nou, spre diferență de timp, care nu mai poate fi recuperat (Monga, & Bearden, 2010).

În această direcție studiile au arătat că oamenii sunt mai predispuși să piardă banii decât timpul. Însă și motivația de a face bani îi poate conduce pe oameni să aibă o mai mare motivație spre muncă. Aceștia petrec mai mult timp la muncă, chiar și ore de muncă suplimentară, sarcini care necesită o performanță mai crescută și sarcini provocatoare.

Această motivație a banului asupra timpului îi poate conduce să nu mai fie așa de înclinați înspre a face muncă de voluntariat și nicio altă muncă benevolă, tocmai pentru că pun ”preț” pe timp. O consecință a acestui act este și faptul că ei nu se mai bucură de o activitate obișnuită așa cum o făceau înainte, activități precum: ieșitul cu prietenii, ascultarea de muzică, relaxarea la un film etc (Pfeffer &Carney, 2017).

Doar percepția timpului viitor ca și limitat îi poate determina pe oameni să înceapă să se bucure mai mult de activități simple din timpul lor liber precum: să mănânce ciocolata preferată, să investească într-o mini vacanță chiar dacă cu buget mai limitat, să iasă cu bicicleta, să meargă pe munte.

Bibliografie:

1. Mogilner, C., Whillans, A., & Norton, M. I. (2018). Time, money, and subjective
   well-being. Handbook of well-being.
2. Soster, R. L., Monga, A., & Bearden, W. O. (2010). Tracking costs of time and
   money: How accounting periods affect mental accounting. Journal of Consumer
   Research, 37(4), 712-721.
3. Pfeffer, J., & Carney, D. (2017). The economic evaluation of time can cause stress.
   Academy of Management Discoveries, amd-2016. doi: 10.5465/amd.2016.0017

autor: Claudia Bera