Cu siguranță nu este deloc una dintre cele mai cunoscute tulburări psihice, chiar și numai termenul pune pe gânduri, deoarece nu este ușor de a ne da seama ce poate să însemne, fără cunoștințe exacte.Aceasta este una dintre cele mai ambigue tulburări din psihiatrie.Termenul de isterie este unul clasic care include o varietate mare de stări psihopatologice.Charcot a definit isteria ca o nevroză cu o bază organică și Sigmund Freud a redefinit nevroza ca o re experiență a traumelor psihologice trecute. De la versiunea DSM III, tulburarea este singura care a menținut termenul derivat din vechile concepte de isterie (Novais 2015).

Această tulburare se încadrează în Clusterul B din DSM V, împreună cu altele de personalitate, precum cea narcisistă, borderline și antisocială. Oamenii cu personalitate histrionică se pot simți subapreciați sau neluați în considerare atunci când nu sunt centrul atenției. Aceștia sunt deseori sufletul petrecerii, vibranți încântători, extrem de seducători, și sunt foarte schimbători emoționali și totodată și foarte teatrali și dramatici, ceea ce îi face săpară nesinceri.(French JH 2019 et colab.)În ceea ce privește aparența, aceștia tind să se îmbrace provocator și în căutare de atenție.Asta poate include haine care lasă părți corporale la vedere, tatuaje scumpe, și excesiv de multe accesorii.

Limbajul acestora este unul foarte tare și dramatic, vorbirea este în general de impresionare și lipsită de detalii. În privința procesului de gândire, acesta poate fi linear dar lipsit de sens și logică. (Nestadt 1990)Din păcate însă, există puține studii care arată efectivitatea unui tratament, cu remarca că este o condiție de viață, și rezistentă la tratament în cele mai multe cazuri. Cele mai multe studii au raportat o eficacitate scăzută în tratarea tulburării cu o rată scăzută de remisie.Ca și auxiliare sunt tehnicile psihoterapeutice care încă sunt în cercetări foarte desfășurate. Un studiu realizat pe un eșantion de 159 de pacienți au arătat o îmbunătățire semnificativă a stării de spirit când treceau prin psihoterapie cu acest diagnostic (Sulz 2010).

autor: Claudia Bera

Bibliografie:

1. Novais, F., Araújo, A., & Godinho, P. (2015). Historical roots of histrionic personalitydisorder. Frontiers in psychology, 6, 1463.

2. French JH, Shrestha S. Histrionic Personality Disorder. In: StatPearls. StatPearlsPublishing, Treasure Island (FL); 2023. PMID: 31194465.

3. Sulz S. [Hysteria I. Histrionic personality disorder. A psychotherapeutic challenge].Nervenarzt. 2010 Jul;81(7):879-87; quiz 888.

4. Nestadt G, Romanoski AJ, Chahal R, Merchant A, Folstein MF, Gruenberg EM,McHugh PR. An epidemiological study of histrionic personality disorder. PsycholMed. 1990 May;20(2):413-22