Reglare este termenul folosit pentru a descrie abilitatea de control a stărilor emoționale, de a calma, de a reduce emoțiile intense. 

Reglarea emoțiilor pare a fi un proces natural, cu care ne naștem, dar de fapt se învață. Fiecare modalitatea de reglare este o tehnică cu etape și secvențe care pot să fie exersate. 

Situațiile în care avem nevoie de reglare urgentă se recomandă folosirea distragerii (atenției) sau schimbarea situației (mers în altă zonă, cererea unei schimbări), anunțarea stării sau a efectului, etc. 

Reglarea considerată de specialiști ca fiind mai benefică și funcțională este antrenată înainte de a ajunge într-un context în care se simt acele emoții. Un exemplu este punerea situației în perspectivă, care este menită să detașeze emoțional persoana de situație pentru a ajunge emoția la nivelul la care să permită funcționarea. Se pot folosi obiectivizările, imaginarea perspectivei unei alte persoane, întrebarea va conta peste cinci ani, etc. 

Un alt exemplu este concentrarea pe respirație, cu repetarea de afirmații care reduc dramatismul situației și reamintesc persoanei că este capabilă să supraviețuiască acestei situații, că problema este temporară, etc. 

Copii se nasc cu reacția emoțională, adaptativă, care anunță când le este foame, ceva îi supără, ceva le place, etc. Ca adulți avem nevoie să dezvoltăm abilități de reglare emoțională ca să funcționăm optim în societate și să ne atingem obiectivele. 

autor: Doris Pop

BOOK: Nurturing resilience by Kathy Kain