Am ezitam inițial, dar am privit până la urmă spectacolul Prima Facie with Jodie Comer, actrița din Vilanelle. A meritat, am plâns, râs, simțit, oftat și reflectat la ce putem învăța din prestația unui spectacol cu un singur actor.

Să vă povestesc despre actriță mai întâi. Genială, nimic mai mult sau mai puțin decât genială. Dacă ar juca în orice ar face personajul să fie înțeles, simțit și amintit.

A reușit să mențină atenția până la final, trecând prin scenele spectacolului într-un mode dinamic, cu atenție la detaliile care ne surpind și mută focusul de la voce, la brațe, la mișcările feței, la masa, la decor. Am fost invadată de un val de stimulare plăcută și neașteptată fără a fi copleșită. Eleganța cu care a executat fiecare mișcare a oferit spectacolului acel fler actoricesc, iar transpunerea actriței în fiecare dintre stări ne-a acordat șansa să trăim cu ea acele momente.

Piesa… este pe cât de comedie, o dramă a unei tinere inteligente și ambițioase care se sesizează prinsă în ce spunea profesorul ei de la drept: de azi începe noua voastră viață de avocați. Prima parte este despre școală, carieră, colegi, glume de avocați, păreri și haz, ca mai apoi, o întâlnire romantică cu un coleg să fie. un prilej de suferință și confuzie, femeia fiind în situația unui act sexual neconsensual, din care nu a avut puterea să se retragă.

Momentele acestea au schimbat complet atmosfera spectacolului transpunând publicul în noua situație, în care plânsul pare o soluție inutilă și insuficientă. Parte culminantă a piesei o împart între cele două momente, actul, povestit într-un mod dramatic care m-a acaparat complet și scena tribunalului unde ne povestește despre cum cei care ar trebui să o ia în serios, nu au reușit să își îndeplinească datoria. Mi se pare la fel de dramatice și culminante, deși mai grav a fost că a trecut prin acea situație pe care cum spunea protagonista, nu a reușit să o șteargă de pe corp nici cu multiple scruburi și dușuri.

Piesa aduce în prim plan două aspecte importante ale consimtământului, pentru că ea a spus stop în timpul actului, dar avea gura acoperită cu mâna lui, iar la proces avocații din echipa opusă au folosit acel moment pentru a induce confuzie, ea neputând mișca mâinile să se apere, doar încerca să spună stop: dacă era mâna ei pe gura, dacă nu era a lui, și dacă era a lui, cum a ținut-o cu mâinile deasupra capului doar cu o mână, ea știind sigur că nu s-a putut apăra și alcool sau ce a consumat la întâlnire a făcut-o să fie slăbită corporal, chiar dacă mental încerca să scape din acea închisoare a neputinței.

O piesă de văzut pentru

• femeile care au nevoie să se simtă reprezentare și să știe că nu sunt singure, cineva le vede
• femeile care țin partea abuzatorilor
• bărbaților pentru a înțelege mai aproape de realitate ce înseamnă lipsă de consimtămând și cum se simt consecințele unei astfel de situații

autor: Doris Pop