Economisirea banilor 101 I

Regula 50/30/20, folosită de majoritatea celor care doresc să scape de rate și/sau să ajungă la o oarecare independență financiară, poate să fie explicată astfel: 50% din venituri se cheltuie pentru nevoile de bază (adăpost, hrană, medicale, alte nevoie recurent), 30% se cheltuie pentru dorințe și mofturi, iar 20% se pun deoparte pentru a avea pe mai încolo.

Conturi de economii, deși nu oferă dobândă, ajută în primii pași spre obiceiurile de economisire. Adică, ne oferă un loc în care să transferăm sume de bani periodic pentru a le păstra acolo și a le aduna cu scopul ajungerii la o sumă mai mare, fie ca un fond de rezervă, fie ca o sumă de care avem nevoie pentru o achiziție mai consistentă (un gadget, o mașină, mobilier, o excursie, etc).  

Depozitele la bănci ne ajută să ne păstrăm banii, fiind recompensați pentru abținerea de a cheltui prin dobândă, care deși nu este mare, ne arată că putem să menținem un comportament nu tocmai plăcut cu consecințe plăcute, dacă ne abținem să cheltuim timp de trei luni o sumă de bani vom avea după acele trei luni o sumă mai mare, pe care o putem cheltui atunci.

autor: Doris Pop

Cum se simte relația romantică care ne împlinește

Relațiile romantice, fiind animale sociale, ne ajută să trăim mai bine, să fim mai împăcați, ne motivează la a continua să fim buni sau a fi mai buni, mai eficienți, mai orientați spre ce este benefic pentru noi și ceilalți. Lucrez pe teme de relații în prezent cu majoritatea pacienților de la cabinet și declar că mă intrigă acceptarea relațiilor care nu împlinesc, lipsa de sens în relații și lipsa de împlinire.

Da, relațiile romantice nu sunt doar lapte și miere, nici pline de emoții pozitive, presupun uneori suferința, conflict, conciliere și alteori compromisuri. De aceea, relațiile, în pofida acestor momente mai greu de digerat, ne aduc împlinire și bucurie, ne gândim cu entuziasm la partenerii nostrii, dacă ne oferă și siguranță și împlinire.

Apreciez la a fi terapeut onoarea de participa la viețile altora fără a participa la ele, îi admir pe pacienți când îmi povestesc situații dificile pe care le-au abordat ca și cum ar fi fost deja versați în psihoterapia de cuplu, alteori sufăr alături de ei când povestesc despre cum nu primesc ce au nevoie în terapie sau partenerii nu sunt dispuși să depună efort pentru a sorta certurile.

Așadar, cum se simte o relație împlinită? Simți că îți aduce o stare de bine, petreci timp de calitate cu partenerul (indiferent de ce înseamnă aceste lucru pentru voi), împarți controlul cu partenerul și vă împărțiți responsabilitățile, te simți angajat/ă în relație și în același timp liber/ă, ești acceptat/ă cu propriile ciudățenii care te fac să fii tu etc. Sunt atât de mulți indicatori care ne arată că suntem în relație cu omul potrivit cu care putem să creștem și în același timp să rămânem copii.

autor: Doris Pop

Preferința ne dă putere, nu ne ia din ea

Am crescut, poate, în cutuma populară, crezând că dacă ne dorim ceva trebuie să se întâmple așa cum ne dorim. Dar în realitate viața este preponderent arbitrară și ne demonstrează din vreme în vreme că situațiile pe care le experimentăm depind și de alții, nu doar de noi. Uneori chiar nu se întâmplă ce ne-am dorit, alteori se întâmplă exact așa cum ne-am dorit, iar în majoritatea cazurilor se întâmplă parțial cum dorim și parțial altfel.

Din datele de până acum știm că obiectivele pe care le putem împlinii cum ne dorim sunt cele care țin de noi, nu și de ceilalți. Adică? Dacă avem un obiectiv la care doar noi depunem efort, este îndeplinibil exact cum ne dorim, adică, dacă am ca obiectiv să ajung la sala de forță, la un pub sau la un obicei nou, pot să folosesc acest trebuie condiționat. Dacă vreau să le obțin, trebuie să fac ce ține de mine să mă ocup de eforturile care mă duc înspre acolo. Dar dacă ajung la sală și e închis sau la pub și este rezervată toată sala? Acele aspecte nu țin de mine. Aici, în loc să sufăr că nu s-a întâmplat exact așa cum mi-am dorit, pot să îmi folosesc resursele pentru a găsi soluții și a lua decizii în ordinea inversă. Iau decizia să caut alt pub, alt loc pentru a face sport, cântăresc opțiunile pe care le am, decid să amân antrenamentul, să ies în alt weekend etc. Aici intervine prefer care îmi oferă puterea. Ajunge în controlul meu ce fac cu situația pe care o am, ca în zicala fă rai din ce ai!

Ai încercat preferința care îți oferă puterea și îți reduce suferința?

autor: Doris Pop

Cum răspundem la o critică, alternative utile și mai puțin utile

Blamarea propriei persoane: Da, trebuia să am mai multă grijă, să fac altfel. 

Blamarea celuilalt: Defapt tu ești așa, tu ești de vină sau d ela tine a pornit. 

Exprimarea propriilor emoții și nevoi (centrarea pe sine): Mă simt rănit/ă de ce ai spus. Aș avea nevoie să îmi recunoști eforturile. Să îmi vorbești altfel. 

Exprimarea emoțiilor și nevoilor celuilalt (empatizare): Te simți așa (nervos, supărat, etc) pentru că ai avea nevoie să fie altfel lucrurile. Ai avea nevoie să fac altceva. 

Care dintre variante pare mai utilă?

autor: Doris Pop

Lista de nevoi potrivit modelul comunicării nonviolente

​​Bunăstare   

•Trăire

•Frumusețe

•Confort

•Bucuria de a trăi

•Siguranță

•Distracție

•Dezvoltare personală

•Pace

Auto-dezvoltare continuă

•Provocare

•Creativitate

•Evoluție

•Inspirație

•Învățare

Autonomie

•Opțiune

•Libertate

Semnificație

•Conexiune

•Contribuție

•Folositor vieții

Stimă de sine

•Demnitate

•Iubire

•Acceptare de sine

Subzistență fizică

•Aer, lichid

•Hrană

•Sexualitate

Conexiune socială

•Apartenență

•Grijă

•Claritate

•Apropiere

•Oportunități egale

•Sinceritate

•Intimitate

•Mutualitate

•Refacere

•Susținere

•Afecțiune

•Înțelegere

•Căldură

•Feedback

autor: Doris Pop

Componentele comunicării non-violente 

Observațiile – descrierea situației deranjante obiectiv, fără evaluări sau remarci critice. Scurt și simplu exprimăm ce am observat. 

Emoțiile – ce simt în momentul acesta în care comunic cu celălalt sau ce emoție m-a determinat să comunic acum. Aceasta este emoția pe care o simt în legătură cu situația descrisă. 

Nevoile – ce aveam nevoie sau mă așteptam să se întâmple și nu s-a întâmplat. Cu toții avem nevoi și preferințe, ne așteptăm ca lucrurile să decurgă într-un anumit fel. 

Cererile – ce aș vrea să fie făcut diferit pentru a-mi fi împlinite nevoile. Adresez celuilalt direct și politicos nevoia, ca pe o propunere. 

Un exemplu, care le sumarizează

Observația: văd că ai lăsat haine pe jos

Emoția: mă irită/ mă deranjează

Nevoia: pentru că am nevoie să fie ordine în spațiul pe care îl împărțim

Cererea: ești dispus să le pui în coș? 

autor: Doris Pop

Înțelepciunea felină

Cărțile de sau despre Dalai Lama au o aură de liniște și oferă paragrafe care conduc la acceptare, împlinire și recunoștință. O colecție puțin diferită, care aduce o notă de personalitate, este cea cu pisica lui Dalai Lama. Aceste cărți prezintă perspectiva felinei, într-o notă beletristică, descriind ce vede, cum gândește și ce face companionul mânăstiresc pe parcursul zilelor petrecute la templu.

În aceste texte găsim aroganța elegantă a pisicii, descrierea felului în care este răsfățată și pe alocuri, cum îi ascultă pe cei care vin la templu sau se perindă pe lângă. Prin cele auzite de felină descoperim povești de viață și întâmplări felurite.

Cărțile sunt scurte, încap în poșete mici și sunt relaxante, așadar un deliciu pentru cititori în călătorii.

autor: Doris Pop

Sindromul impostorului 

Ne dorim succes și bunăstarea, dar uneori mintea ne oprește din a le aprecia sau accepta. De ce? Uneori explicația vine din sindromul impostorului sau credința ca nu merităm succes, ca nu am muncit destul de mult, că nu suntem destul, pe scurt ca am fi deficienți. Acesta se poate simți prin interpretarea că am avea parte de un statut sau o recunoaștere pe care nu o merităm.

Dacă reușit să ne distanțăm mental de acea idee, putem analiza motivele pentru care am merita acele reușite și recompense. De asemenea, am putea să apreciem locul în care am ajuns și felul în care suntem recomansați. 

Într-o lume a succesului, unde dezvoltarea personală este formulată ca având scopul final în succes marital și de carieră, ne dezvoltăm un set de credințe care ne conduc spre a considera mereu că trebuie sa facem mai mult, să înțelegem mai mult, să ne dorim mai mult. Dar în realizate, un moment de răgaz ne poate aduce înapoi cu picioarele pe pământ, să ne amintească că suntem suficienți și că am contribuit la succesul nostru. 

Ce ai făcut azi pentru succesul pe care îl dorești?

autor: Doris Pop

Spălarea vaselor în stil mindful

În timpul spălării vaselor, exersarea respirației sau atenția la acțiune în abordare mindful ajută la a avea o activitate plăcută, cu sens. Parcă nu este tentant, mai degrabă doar stârnește puțină curiozitate această posibilitate. 

Prima variantă, în care practicăm respirația mindful, în timp ce spălăm vasele, ne ajută să simțim că nu este nevoie să ne grăbim când spălăm vasele, că avem un moment de pauză de la agitația mentală. 

A doua variantă, în care ne întrebăm: ce fac acum? ne ajută să rămânem ancorați în prezent, la acțiunea desfășurată acum.

Dacă gândurile se poartă în altă parte, este suficientă reancorarea în acțiunea prezentă sau în respirație. 

Dacă încerci, compară experiențele, cea în care ai acordat atenție respirației sau momentului prezent și cea în care ai lăsat mintea să plece spre orice gânduri. 

autor: Doris Pop