Vreau să beau mai multă apă, să fac sport mai des, să ies la plimbări mai frecvent, să mănânc legume și fructe în loc de chipsuri sau să mă apuc de un obicei nou, indiferent de domeniu.

Vestea rea este că în primele 21-30 de zile va fi extrem de greu să repet comportamentul nou. Dar apoi va deveni mai ușor.

Funcționează, după acea perioadă deprindem noul obicei, așadar șablonul cu 21 de zile pentru un obicei nou a devenit larg folosit, în multe culturi pentru a ajuta la formarea de noi deprinderi și activități zilnice.

Am aplicat planul pentru a citi 5 pagini pe zi și am ajuns să citesc mai mult de atât, chiar mai mult, să vreau să citesc, fără a avea în program sau agendă notat acest aspect.

Ai încerca?

autor: Doris Pop

Proiectele de grup, în studenție, la fel ca în liceu, vin cu avantaje și dezavantaje, ne dezvoltă, voit sau prin dificultăți, abilități de colaborare, comunicare și împărțire a sarcinilor. Da, în general nu sunt în realitate, ca în cărți, dar ele vin cu o serie de avantaje și dezavantaje. Avantajele sunt cele de dezvoltare și de ajutor reciproc. 

Punctele mai puțin plăcute sau utile ale proiectelor de grup sunt oferite de apariția unor conflicte între colegi (dacă doi sau mulți doresc aceeași temă, dacă nimeni nu vrea o parte din proiect, dacă un coleg nu îli aduce contribuția, etc) și de diferențe în stilurile de lucru ale colegilor. Un mod de a contracara sau prevenii, mai bine spus, aceste probleme, este organizarea de la început, clar și simplu. Pe un sheet din excel sau google sheets, cineva noteaza pașii proiectului sau parțile componente, iar apoi în dreptul fiecarei sarcini se trece numele persoanei responsabile și un termen până la care să termine ce are de făcut. Este o ancoră pentru a păstra responsabilitatea activă. Dacă cineva își ia sarcina de a le aminti celorlalți de termene, este și mai bine, dar pentru început, acesta este un start mai simplu pentru un proiect mai ușor de făcut împreună. 

Veți lua de cele mai multe ori nota la comun, deci dacă vă interesează nota pentru bursă, buget sau pentru a îndeplinii alte criterii, este de preferat să îi motivați pe toți colegii să lucreze calitativ.

autor: Doris Pop

În fiecare seară, după ce s-a încheiat ziua cu tot cu familie, cină și alte activități, pentru a rezuma pozitiv ziua, poți alege să notezi într-un carnețel, 3 lucruri pentru care ești recunoscător în acea zi.

Pot să fie lucruri materiale, oameni, evenimente, emoții, amintiri, relații, reușite, aspecte care țin de sănătate, condiții de viață, etc.

Pe termen lung, dacă notezi zilnic câte trei elemente, poți dezvolta obiceiul recunoștintei care reduce riscul de probleme de sănătate mentală, crește calitatea percepută a vieții și te ajută să acorzi atenție și beneficiilor, nu doar costurilor existenței.

Este ca un jurnal al bucuriilor mici și mari.

autor: Doris Pop

Dacă există o persoană care ți-a impactat viața sau te-a ajutat într-un fel, dar poți să îți exprimi recunoștința în mod direct, poți opta pentru a scrie o scrisoare de apreciere acelei persoane.

Indiferent de motivul pentru care simți recunoștința, poți începe procesul de a te exprima, chiar și doar în scris. Îți oferă posibilitatea de a așterne în mod ordonat gândurile și emoțiile față de acea persoană.

Este un exercițiu derivat din psihologia pozitivă, care contribuie la cultivarea emoțiilor pozitive și a compasiunii.

Dacă ai lua acum un pix și o hârtie sau o aplicație de notițe de pe telefon și ai începe să îți mulțumești, ce ai scrie?

Ți-ai putea mulțumi pentru eșecuri, la fel ca pentru reușite?

Ai putea să te accepți cu greșelile, cu limitările și să îți amintești pentru ce decizii, acțiuni și momente îți ești recunoscător?

Acesta este un exercițiu derivat din psihologie pozitivă, care are ca scop inducerea de emoții pozitive, amintirea aspectelor plăcute legate de sine și creșterea încrederii în sine.

Ia-ți cinci minute pentru a începe scrisoarea, apoi las-o deschisă și poate îți vei aminti momente pe care le-ai uitat în graba zilnică după rezultate.

autor: Doris Pop

Al treilea val din abordarea cognitiv-comportamentală a sănătății mentale are la baza principiile budiste, adaptate la cultura occidentală, științifică. Numeroase studii au demonstrat că exercițiile de mindfulness, repetate cu consecvență, pe termen lung, cresc concentrarea, limpezesc mintea și reduc anxietatea. Mindfulness presupune, printre altele, atenția la detalii, acceptarea și observarea realității din jurul nostru fără judecată.

Ne uităm la mâncarea din fața noastră și o descriem: ce culori are, ce miros are, ce textură are. O mestecăm încet și simțim textura, gustul, felul în care o înghițim. Ați observat că descriem, nu judecăm? Spunem cartofii sunt galbeni, rumeniți, miros a mirodenii, nu spunem dacă ne plac sau nu, nu spunem dacă ne place culoare, mirosul. Doar îi descriem.

La început ni se va părea ca fiind ceva greu de realizat, să ne abținem de la a judeca, dar treptat vom descoperii liniștea care însoțește descrierea evenimentelor așa cum sunt ele, cu acceptare și cu deschidere.

Vom redescoperii mâncarea preferată altfel, fără a o înfuleca, în grabă. Ci ne vom putea bucura de ea, de ce senzații aduce și vom realiza cu ajutorul acestui exercițiu, un moment de pauză de la agitația zilnică.

autor: Doris Pop