• scriem sau rostim toate ideile la care ne gândim
• nu ne judecăm ideile
• contează cantitatea, în primă fază, apoi vom sorta ideile în funcție de calitate
• imaginația este încurajată, ideile nu trebuie să aibă sens, să fie pragmatice, din contra, se încurajează ideile cât mai imaginative
• după ce am generat primele idei (5-10 minute), ne uităm pe listă și putem să folosim ideile scrise pentru a ajunge la alte idei până ajungem la ideile care ne convin sau care inovează
• propunătorul modelului de lucru este Alex Osbourn, iar stilul acesta de generare de idei a fost propus în 1941
• de atunci a ajutat destule firme, guverne, persoane, grupuri de lucru, echipe să inoveze

autor: Doris Pop

• 5 minute – constă în a ne forța să facem ceva ce nu vrem pentru 5 minute. De obicei, reacția organismului este ca apoi să între în starea de continuitate și să acționeze fără efort.
• setarea de recompense multe și imediate – după un capitol citit, iau o pauze de facebook, după un proiect scris, mănânc un jeleu, etc
• monitorizarea progresului – observ că fiecare pas mă aduce mai aproape de obiectiv și de a termina ce am de făcut
• fă public ce obiective ai – dacă spunem altora ce avem de făcut, uneori ne simțim mai responsabili în a face pașii necesari spre obiectiv
• pedepsele creative- folosirea de consecințe negative pentru procrastinare, ca de exemplu, punerea a 5 lei într-un plic pentru fiecare activitate nefăcută, care să fie donați sau să dați unui prieten

Tehnici propuse în cartea Mindgym de

Sebastian Bailey și

Octavius Black

autor: Doris Pop

• ne complacem – considerăm că un lucru este ușor de făcut și o să putem să îl facem mai târziu
  • cum prevenim? ne amintim că o acțiune poate să fie prioritară și dacă este ușor de făcut, ne programăm în agendă activitatea
• ne displace disconfortul – orice ieșire din zona de confort și emoțiile negative asociate ne deranjează
  • cum prevenim? ne reamintim constant că disconfortul este necesar pentru dezvoltare și că ce ni se pare confortabil acum a fost cândva deranjant de făcut, la fel ca mersul sau cititul
• frica de eșec – dacă nu ne permitem să eșuăm, nu ne putem permite să avem succes, iar dacă evităm posibilitatea de a greși, ne apărăm stima de sine, dar nu ne ajutăm dezvoltarea și succesul
  • cum prevenim? facem o sumă a pierderilor pentru fiecare opțiune. de exemplu, nu ieșim la date cu nimeni, ce pierdem, ieșim și poate nu facem impresie bună pentru trei din patru persoane, ce pierdem?
• starea afectivă -nu sunt în starea necesară pentru a lucra, pentru a ieși
  • cum prevenim? dacă este ceva ce am învățat din experiența de terapeut, atunci aceasta este esența: contează mai mult cum vrei să te simți decât cum te simți acum. Permiteți-mi un exemplu, în lucru cu persoane care suferă de depresie, nu putem să ne folosim de cum se simte persoana pentru a o vindeca și a-i produce emoții pozitive. Pornim de la ce poate face și ce poate alege. Alege să iasă la o plimbare scurtă, chiar dacă simte că nu poate face nimic, iar după plimbare se simte revigorată, alege să se îmbrace și să se spele, se simte mai bine după, nu înainte. Acest principiu poate să fie aplicat și pentru proiecte mari și pentru persoane care pur și simplu nu se simt în stare, simt anxietate sau sunt compleșite de ce au de făcut.
• ne ocupăm cu lucruri neimportante și neurgente – facem orice altceva, doar nu ce avem nevoie să facem
  • cum prevenim? putem să facem o listă cu ce este important, ce este urgent, ce este și important și urgent și ce nu este nici una dintre acestea, apoi să ne planificăm acțiunea în funcție de e liste rezultă

pentru mai multe detalii vezi Mindgym de

Sebastian Bailey și

Octavius Black

autor: Doris Pop

• o băutură caldă
• filme relaxante și amuzante
• un hobby liniștitor (plante, croșetat, citit..)
• un hobby energizant (alergat, dans, voluntariat..)
• o programare la un salon spa

autor: Doris Pop

Marcus Buckingham propune o listă de talente pe care le poți identifica la tine și la ceilalți pentru a te ghida în alegerile de carieră și stil de viață. Desigur, nu este un adevăr absolut, nici nu merită luate ca fiind singura metoda de a te cunoaște. Ce poate face citirea acestei liste pentru tine este de a te ghida spre a te înțelege puțin mai bine. De asemenea, poate să fie folosită și ca un ghid pentru a explora.

Lista de talente:

• adaptabil – chiar dacă ai planuri pentru viitor, știi să apreciezi oportunitățile, indiferent dacă te deviază de la plan sau te mențin pe cale
• realizator – fiecare zi începe ca o foaie goală pe care simți nevoia să o umpli cu realizări
• activator – simți nevoia să începi să acționezi cât mai rapid când apare o problemă sau acțiune și ți-e greu să ai răbdare cu cei care nu vor să acționeze instant
• analitic – ai nevoie de dovezi și îi pui pe cei din jur să le ofere pentru ideile exprimate, insiști destul de mult asupra dovezilor și faptelor concrete
• conductor – aranjezi variabile complexe și pui în ordine haosul pentru a putea acționa, faci ordine în situații, indiferent de complexitate
• credincios – crezi cu tărie în ideile și convingerile tale și încerci să îi faci și pe alții să le vadă din același unghi
• comandant – îți place și reușești să le impui altora ce să faca
• comunicare – îți place explici, să prezinți, să transmiți mesaje, să vorbești în fața altora
• competitiv – te motivează existența competitorilor și vrei să îi depășești, te compari cu ceilalți pentru a știi dacă este pe primul loc
• corectitudine – ai nevoie să dai un sens evenimentelor care se întâmplă pentru a păstra convingerea de corectitudine a lumii
• consistența – îi tratezi pe ceilalți la fel, indiferent de poziție, de funcție sau de importanța lor
• context – nu te bazezi pe empatie în a-i înțelege pe ceilalți, ci pe istoricul lor de viață și pe trecut, în general
• deliberare – știi că lumea e un loc impredictibil și ești vigilent pentru orice risc ar putea apărea
• dezvoltator – vezi potențialul în oameni și vrei să îi ajuți să aibă succes
• disciplina – ai nevoie de ordine, de planificare și impui structuri în lume
• empatie – identifici ușor ce simt ceilalți și intuiești la ce se gândesc
• focus – funcționezi pentru un scop, de aceea planifici obiective pentru zile, săptămâni, luni, ani
• orientat spre viitor/vizionar – poți vedea viitorul proiectat mental și încerci să aduni idei despre cum ar putea arăta mai bine
• armonie – încerci să te axezi pe a găsi puncte comune cu ceilalți și a evita conflictele
• condus de idei – iubești ideile și petreci majoritatea timpului gândindu-te la ele, acționând pentru ele sau colectându-le
• incluziv – încerci să îi faci pe toți să se simtă incluși, te străduiești să găsești un loc la masă pentru toți
• individualizare – găsește caracteristici unice pentru fiecare persoană și te atrag oamenii pentru că vrei să îi descoperi pe fiecare în parte, în felul său unic
• colector – îți place să colectezi lucruri, idei, învățăminte, orice, ideea este să colectezi
• munca mentală – îți place să îți exersezi neuronii, să îți depășești abilitățile mentale și în general să gândești în cât mai multe moduri
• student – îți place să înveți, orice, cât mai mult
• perfecționist – îți place să duci lucrurile de la mediocritate la excelență
• pozitivism – zâmbești mult, complimentezi și creezi o atmosferă plăcută pentru ceilalți
• intim – îți place să cunoști în profunzime omul, să ai prietenii de durată, confortabile și intime
• responsabil – te simți responsabil de consecințele acțiunilor tale și ai o reputație de menținut pentru această responsabilitate
• restorativ – îți place să rezolvi probleme conceptuale sau practice
• încrezător – ai încredere în tine și convingi rapid oamenii noi să aibă încredere în tine
• căutător de sens – îți bazezi viața pe valori personale
• strategic – găsești calea cea mai eficientă pentru obiectivul propus
• woo – winning over others, adică ai șarm natural și te faci plăcut în diverse situații sociale

autor: Doris Pop

Talentele se observă în comportamente pe care le facem cu ușurință, fără a încerca să ne mobilizăm multe resurse. Dar ce facem dacă nu avem astfel de talente într-o societate care valorizează talentele? Un prim pas este acceptarea că nu avem neapărat talente sau că nu l-am găsit încă pe al nostru. Urmează să descoperim că un procent mic din populație nu are talente identificabile și să ne împăcăm cu idea că nu e nevoie să avem aceste abilități înnăscute.

Un pas foarte important este acela de a dezvolta abilități. Ce sunt abilitățile? Sunt comportamente dezvoltate prin repetiție care ajuns să fie îndeplinite cu ușurătate și succes. Acestea, spre deosebire de talente, ne oferă competențe care să ne ajute în relaționare sau la muncă, dar necesită efort susținut. Adică până a deveni ușor să scriem proiecte sau să corectăm lucrări, exersăm cu efort, greșeli și frustrare, dar ajungem într-un moment din practica acelei abilități în care putem să o facem cu ușurătate.

Dacă presupui că nu ai explorat destul talentele pe care le ai, am scris și un articol cu o listă de posibile talente propuse într-o abordare umanistă de Marcus Buckingham.

autor: Doris Pop

Feedbackul ne este cunoscut majorității, se folosește pentru a descrie obiectiv ce are de îmbunătățit o acțiune, un proiect, o persoană. Acesta ne ajută să identificăm ce am greșit, ce puteam să facem mai bine și cum ne putem dezvolta.

Marshall Goldman vine cu propunerea de feedforward, care se axează pe ce putem să facem mai bine în viitor. Adică, în loc să formulăm lipsurile, formulăm ideile și strategiile pentru a crea proiecte mai bune, mai eficiente, a avea performanțe mai mari.

autor: Doris Pop

Vreau să beau mai multă apă, să fac sport mai des, să ies la plimbări mai frecvent, să mănânc legume și fructe în loc de chipsuri sau să mă apuc de un obicei nou, indiferent de domeniu.

Vestea rea este că în primele 21-30 de zile va fi extrem de greu să repet comportamentul nou. Dar apoi va deveni mai ușor.

Funcționează, după acea perioadă deprindem noul obicei, așadar șablonul cu 21 de zile pentru un obicei nou a devenit larg folosit, în multe culturi pentru a ajuta la formarea de noi deprinderi și activități zilnice.

Am aplicat planul pentru a citi 5 pagini pe zi și am ajuns să citesc mai mult de atât, chiar mai mult, să vreau să citesc, fără a avea în program sau agendă notat acest aspect.

Ai încerca?

autor: Doris Pop

Proiectele de grup, în studenție, la fel ca în liceu, vin cu avantaje și dezavantaje, ne dezvoltă, voit sau prin dificultăți, abilități de colaborare, comunicare și împărțire a sarcinilor. Da, în general nu sunt în realitate, ca în cărți, dar ele vin cu o serie de avantaje și dezavantaje. Avantajele sunt cele de dezvoltare și de ajutor reciproc. 

Punctele mai puțin plăcute sau utile ale proiectelor de grup sunt oferite de apariția unor conflicte între colegi (dacă doi sau mulți doresc aceeași temă, dacă nimeni nu vrea o parte din proiect, dacă un coleg nu îli aduce contribuția, etc) și de diferențe în stilurile de lucru ale colegilor. Un mod de a contracara sau prevenii, mai bine spus, aceste probleme, este organizarea de la început, clar și simplu. Pe un sheet din excel sau google sheets, cineva noteaza pașii proiectului sau parțile componente, iar apoi în dreptul fiecarei sarcini se trece numele persoanei responsabile și un termen până la care să termine ce are de făcut. Este o ancoră pentru a păstra responsabilitatea activă. Dacă cineva își ia sarcina de a le aminti celorlalți de termene, este și mai bine, dar pentru început, acesta este un start mai simplu pentru un proiect mai ușor de făcut împreună. 

Veți lua de cele mai multe ori nota la comun, deci dacă vă interesează nota pentru bursă, buget sau pentru a îndeplinii alte criterii, este de preferat să îi motivați pe toți colegii să lucreze calitativ.

autor: Doris Pop