Introducere 

Comportamentul prosocial, făcut cu intenție sau fără aport cognitiv conștient, cuprinde toate comportamentele orientate spre binele celorlalți, de la cele mai mici favoruri, la unele eforturi mai mari (Bierhoff, 2002). Ipoteza de la care pornim specifică o asociere pozitivă între comportamente prosociale și starea de bine, emoțiile pozitive sau satisfacția cu viața. Datele din studiile reunite în următoarea secțiune sunt specific orientate spre diferite tipuri de acte prosociale, de la donarea de bani la ajutor de orice fel. 

Cuprins 

Un studiu (Weinstein & Ryan, 2010) a obținut date care susțin că ajutorul acordat altora nu se asociază cu satisfacția zilnică cu viața, în general. Dar când au controlat motivul ajutorului, adică motivația era autonomă (persoana intenționa să facă acest act fără motivație din exterior), participanții au relatat valori crescute pentru stima de sine, vitalitate și satisfacție cu viața. 

Un review a adunat și comparat date din 136 de țări, prin folosirea informațiilor oferite de Gallup World Poll. Dintre cele 136 de țări, pentru 120 datele au susținut asocierea pozitivă dintre cheltuirea de bani în scop caritabil și starea de bine (Aknin et al., 2013b). O observație a cercetătorilor este că aceeași asociere s-a obținut și în cazul unui venit financiar crescut cu starea de bine. O posibilă interpretare a acestor relații oferită în articol este că donarea de bani pentru caritate are același efect asupra stării de bine la dublarea veniturilor în căminul familiei (Aknin et al., 2013b). 

Un al review (Curry et al., 2018) a rezultat în relație pozitivă între bunătate în general și starea de bine, altfel spus, cei care făceau acte de bunătate aveau o starea de bine mai crescută (δ=0.28). Efectul este unul mic-moderat, dar similar cu cel al intervențiilor de tip mindfulness, gândire pozitivă sau exercițiile de recunoștință (adaptare a ‘counting your blessings’). Aceste efect nu a fost moderat de vârstă sau gen (Curry et al., 2018).

Concluzia 

Deși datele sunt mixte, majoritatea rezultatelor susțin ipoteză că oamenii care au comportamente prosociale tind să fie mai fericiți decât cei cărora le pasă doar de propria persoană, dar altruismul chiar este un predictor al stării de bine? Studiile privind voluntariatul și donarea de bani susțin această ipoteză, dar sunt și studii care confirmă că persoanele care se simt mai bine tind să dorească să ajute, cum arată studiile menționate în World Happiness Report (Helliwell et al., 2012).  

Referinte de citit 

bAknin, L. B., Barrington-Leigh, C. P., Dunn, E. W., Helliwell, J. F., Burns, J., Biswas-Diener, R., … & Norton, M. I. (2013). Prosocial spending and well-being: cross-cultural evidence for a psychological universal. Journal of personality and social psychology, 104(4), 635.

Bierhoff, H. W. (2002). Prosocial behaviour. Psychology Press.

Curry, O. S., Rowland, L. A., Van Lissa, C. J., Zlotowitz, S., McAlaney, J., & Whitehouse, H. (2018). Happy to help? A systematic review and meta-analysis of the effects of performing acts of kindness on the well-being of the actor. Journal of Experimental Social Psychology, 76, 320-329.

Helliwell, J., Layard, R., & Sachs, J. (2012). World happiness report.

Weinstein, N., & Ryan, R. M. (2010). When helping helps: autonomous motivation for prosocial behavior and its influence on well-being for the helper and recipient. Journal of personality and social psychology, 98(2), 222.

autor Doris Pop

articol scris inițial pentru APR: https://newsletter.apsi.ro/2022/04/14/relatia-comportamentului-prosocial-cu-starea-de-bine/