Provocări inofentive sau nu?

Am început o provocare nouă pentru citit, este al patru an de succes pe goodreads și am decis că în acest domeniu este oportun să accept un alt fel de dificultate pentru lectură.

Pentru sceptici putem să ne vedem pe meet și să le arăt cu screenshare ecranul, că poate îi ajută să se convingă că se poate. Mai jos vedeți cele patru provocări, pe care le-am realizat cu succes și pe care le consider ca fiind obiective rezolvate pentru fiecare an.

Arată bine statistica din imaginea aceasta. Dar să vă arăt și cum a fost primul an de provocare, că și statisticile de eșec contează și demonstrează ceva și oferă informații care completează imaginea de ansamblu.

* 2025 este anul în care am conectat contul de kindle cu cel de goodreads și cărțile se contorizează în reading challenge, de aceea vedeți acolo peste 1700 și nu se contorizează în cărți înregistrate pe goodreads, la arhivă, ci doar în kindle ca fiind citite

Ce se observă diferit în imaginea aceasta?

În 208 am decis că vreau să citesc mai mult, am reușit din prima? Nu, din a al doilea an? Nici vorbă, nici n-am mai încercat, în 2021 am început să citesc și în 2022 deja citesc cărțile despre cititul rapid și de psihologie și am citit între 2022 și 2024 psihologie în majoritate, doar în 2025 am decis că este nevoie să citesc mai multă beletristică.

Am citit pentru școală în toți acei ani, de nevoie, dar nu pentru că mi-aș fi asumat că vreau să citesc pentru obiectivele mele, ci pentru o motivație de a nu pica examenele, atât. Momentan, dupa cei șapte ani, pot citi și pentru că vreau și din curiozitate, dar între timp am apelat și la terapie și la mentori și la programe de formare și la propriile resurse mentale care m-au ajutat tolerez anxietatea pentru a mă concentra pe ce vreau.

Dacă vă interesează listele de cărți, vă pot trimite în format pdf descărcate din goodreads, cu drag.

Revenind la ideea principală, am început o provocare nouă, care este interesantă, uneori fun, dar destul de diferită, are reguli și categorii și mă pune să ales cărți pe care nu le-aș fi ales altfel.

Acesta este video și excel cu regulile provocării

Provocarea începe azi, durează un an și aveți vreme să vă pregătiți și să citiți pe parcursul unui an. Am început-o în 1 iulie de data aceasta pentru că stau bine cu răbdarea, dar provocarea începe oficial pe 7 iulie a anului și este al doilea an în care provocarea este propusă.

Update, până în data de 7 am ales toate cărțile din challenge și am citit deja 5 dintre ele:

autor: Doris Pop

Pacienta din pavilionul 19, ficțiune


Am citit carte cam pe fugă, deci am trecut prin expiențe și gânduri trăite de personaje fiind atentă, dar neimplicată. Până am ajuns la un paragraf în care m-am regăsit, despre cum terapeutul, specialistul, nu este doar rațional, ci și implicat emoțional în munca sa.

M-am regăsit în lupta internă dintre ce știm că avem de implementat, cum ar fi o atitudine neutră, compasiune, dar neapropiere de client și protocoale și dorința ca acel client să nu fii trecut prin probleme, să nu aibă nevoie de ajutor, să aibă o poveste traumatică de spus și mai ales să îi pot dizolva suferința, să nu mai fie acolo.

Dar experiențele de toate felurile sunt parte din viața umană, deci ascultăm, ajutăm, soluționăm și oferim suprot moral, avem ocazia de a fi buni cu cei care au cea mai mare nevoie.

autor: Doris Pop

Adolescenți ficționali, povești în care se pot regăsi

Keeping 13 și Saving 3 sunt doua dintre romanele scrise de Chloe Walsh, pe care le recomand oricârui adolescent, mai ales băieților.

Inițial am aflat de cărți la lansare și le-am ignorat considerând că nu mă interesează subiectul destul încât să le citesc, dar recent au revenit în atenția mea și am descoperit că aveam timp și de acestea, fiind vacanță.

Ambele abordează suprinzător de bine tematici de sexualitate, emoții, bullying și sănătate mentală, chiar preznetate din perspectiva celor care le trăiesc.

M-au surprins plăcut aceste cărți și consider că sunt o lectură real de ajutor, nu doar un hipe de booktok.

autor: Doris Pop

Ce rost are parentingul și ce nevoi au copii pentru a fi adulți independenți?

Părinți au cel mai greu job din lume? Cam au, deoarece au de ajutat un copil dependent de ei să supraviețuiască și să devină adulți funcționali.

Avem impresia că e mai bine să protejăm copiii, dar dacă îi vrem independenți, au nevoie să învețe de timpuri și conform cu perioadele lor de dezvoltare niște abilități care să îi ajute în viață:

  1. rostul muncii, aș reformula acest aspect în a învăța să depună efort pentru ce doresc, să știe să calculeze aproximativ dacă merită efortul și să învețe să lucreze și fără recompensă uneori, pentru că știm ca adulți că de destule ori viața nu ne recompensează eforturile cum ne-am dori
  2. în aceeași temă, disciplina este o abilitate de bază care ajută traversarea perioadelor haotice și a celor cu energie scăzută fără complicații grave
  3. reglarea emoțională și inteligența emoțională, chiar și dacă doar de bază, să înțeleagă emoțiile proprii, ale altora, să poată comunica eficient și să cunoască compasiunea

referință: https://www.psychologytoday.com/us/blog/relationship-emporium/202507/essential-life-skills-for-kids

autor: Doris Pop

Să gândim critic și datele

În ediția a IV-a ofeream alternative pentur horoscop celor care încearcă să îi înțeleagă pe alții și propuneam ca orice al clinician, testele de personalitate care deși conțin multe întrebări, pot să contureze un portret al personalității cuiva destul de realist.

Azi scriu despre cum să analizăm critic și aceste chestionare, care pot să fie la fel de ineficiente ca horoscopul, dacă nu au întrebările sau afirmațiile potrivite pentru oricine le-ar completa să poată fii măsurați la fel.

Un astfel de experiment a fost realizat și li s-a oferit unor studenți un set de întrebări, li s-a spus că e validat și ei au avut întredere în proporție de 77 la sută răspunzând că ar folosi scala în context profesional.

Deci să avem grijă și la sursa de unde primim scala, la validare, la cât de bine sunt reprezentate conceptele studiate în itemii aleși de cercetători.

referințe:

https://www.psychologytoday.com/us/blog/fulfillment-at-any-age/202507/why-you-might-not-want-to-trust-a-personality-test

autor: Doris Pop

Atmosfera pariziană din cărți cu sens

Alte cărți, din nou vă scriu depre cărți, dar ce să fac dacă citesc atâtea. Am găsit recent câteva despre viața în Paris, în zona franceză, cu stilul de viață romantizat. Două dintre ele nu sunt despre o viață ușoară și gurmandă, din contra, sunt scrise de dramele perioadei naziste și despre cum personajele se descurcă să trăiască, nu doar supraviețuiască chiar și sub ocupație sau influență care nu romantizează viața, din potrivă, o cam reduc la muncă în scopul unor idei departe de dreptul la viață și libertate.

Este un contrast destul de evident între romanele anterioare care descriau peisajele, viața simplă și fericită, mesele în stil franțuzesc și aromele gurmande care completau după-amiezi relaxate; și aceste două romane care descriu și partea mai puțin plăcută a istoriei umane, care din păcate este parte a culturii și avem de a o cunoaște pentru a ne putea deprinde de adevăratele valori pro drepturi și echitate.

Toate florile Parisului și Biblioteca din Paris m-au suprins cu aceasta oscilație între a prezenta natura umană, blândă, căutătoare de frumos, benefic și jovial, iar apoi pe cea în care supraviețuirea este necesară pentru că unii și-au dat voie să își comporte natura umană nerafinată, căutătoare de distrugere și plină de scuze pentru activități malefice. Carte Croitoreasa din Paris este puțin mai orientată spre a ne delecta cu cultura decât să se axeze pe aspecte politice.

În schimb, în cartea Inspired by Paris am găsit o comparație a culturii de origine cu cea a Parisului, una superficială aș considera, pentru că în călătoriile mele, în Paris, am surprins elemente de cultură care par foarte normale pentru un european, dar și unele care deși ar părea că țin de cultură, erau de fapt o exprimare a personalității celui care deținea restaurantul sau magazinul sau a celui care prezenta exponatele din muzeu. Deci, este o carte frumoasă, șarmantă, chiar plăcută de citit cu un pahar de vin sau șampanie, dar pentru un observator curios al diferențelor culturale poate să fie puțin prea cu iz de fascinație asupra unui stil de viață atât de bine cultivat chiar și la englezii care au o tradiție în traiul bunăstării, nu doar materiale.

autor: Doris Pop

Cărți care ne poartă prin dealurile Toscanei

cu povești cu suspans sau doar romanțe de referințe la un stil de viață natural, confortabil și italian

Secretele familiei Cabrelli, cu formulări specifice zonei, o poveste cu tril și multe detalii picante, nu doar culinare, este o carte de poveste, hihi

Lecții de italiană oferă și niște lecții de viață pe care merită să le descoperiți. Nu am cum să spun mai multe, dar pot să vă spun că viața fără sens și tihnă chiar este postretizată într-un mod care pune lampa pe neajunsurile unui stil de viață superficial.

Un secret italian, o poveste de suspans, nu doar lămâiele sunt acre în zonă, iar complicațiile unei situații normale pot să fie periculoase.

Primăvară în Toscana, “un espresso dublu cu frișcă?”, “o să învăț să gătesc mâncare italienească” și alte aspecte în stil eat, pray, love pe care cartea le evocă pentru o atmosferă italienească pentru firul narativ.

autor: Doris Pop

Ce este dezvoltarea personală?

Poate să fie definită ca o depășire a unor tipare vechi și inutile dar și ca o aprofunzarea a cine suntem, ce putem să realizăm și cum reușim să ne schimbăm.

Tipuri de dezvoltare personală:

● “Dezvoltarea intelectuală, îmbogățirea cunoștințelor despre lume și dezvoltarea capacității de gândire;

● Dezvoltarea emoțională, capacitatea de a te îmbogăți emoțional;

● Experiența, capacitatea de a te folosi de experiență pentru dezvoltare

pozitivă și schimbare;

● Cunoașterea de sine, să afli mereu alte lucruri despre tine însuți, lucruri care îți dau mai multe șanse de a-ți folosi la maximum potențialul.”

referință: Psihologie Pozitivă, Charlotte Styles

autor: Doris Pop

Cât controlăm din capacitatea noastră de a fi fericiți?

Recent într-o carte citeam că deși aproape 50 la sută din influenta geneticii și 10 a mediuliu ne influențează cât de fericiți putem să fim sau împliniți cu viața noastră, 40 la sută este dependent de noi. Prima reacția a fost doar 40 la sută nu e chiar așa mult, celelalte au jumate +1 din voturi, dar apoi mi-am dat seama că este destul de mult acel 40 la sută și are avantajul că se poate personaliza.

Condițiile vieții “reprezintă atât lucrurile pe care le poți schimba, cât și cele pe care nu le poți schimba. Acestea includ: mediul în care trăiești și în care lucrezi, starea civilă, serviciul tău, dacă faci naveta, dacă ești sănătos și bogat.”

Condițiile de viață presupun “a avea sau nu bani, a fi sau nu sănătos, influențează nivelul nostru de fericire mult mai puțin decât acele lucruri pe care alegem să le facem voluntar.”

Sonja Liubomirsky, o profesoară de psihologie de la Universitatea din California, premiată pentru studiile ei asupra fericirii, a alcătuit o listă:

● se implică în relațiile cu apropriații, fie că sunt familie sau prieteni

● practică recunoștința

● preferă să ajute și pot să fie descriși ca fiind generoși

● sunt optimiști, se concentrează pe pozitiv

● gustă viața din plin, se bucură de ea și de plăcerile pe care le oferă

● se mișcă, practică sport săptămânal

● setează și ating obiective

● sunt rezilienți, se descurcă cu dificultățile vieții

referință: Style, C. (2016). Psihologia pozitivă. Ce ne menține fericiți, optimiști și motivați. ALL via PublishDrive.

autor: Doris Pop