Cum să citești fără să cheltui o tonă de bani

Au apărut întrebări după ce am postat că am reușit să citesc 800 de cărți în 2024. Am scris articolul pentru a vă răspunde și celor care ați întrebat și celor care nu știați că ați dori să știti.

Deci un fel de tips and tricks pentru a găsi cărți ieftine sau gratuite:

  • căutați cărți care sunt oferite de autori gratuit! nu de portaluri care le piratează
  • anticariatele fac mereu soldari de prețuri sau lichidare de stoc fiindcă primesc tot mai multe cărți din import
  • site-uri unde să găsiți bundle-uri (seturi) de cărți la un preț redus pentru că le cumpărați mai multe la o plată
  • Amazon stuff your Kindle day
  • audible – dacă vreți să le ascultați
    • goodreads și eu și mulți cititori suntem de acord că dacă preferași să fie citită pentru voi, nu să o citiți voi, e tot citită că scopul este să cunoșteți, înțelegeți, rămâneți cu idee după ce ați citit, sau în acest fel, ascultat cartea
  • podcasturi care citesc din cărți
  • rezumate de cărți unde costă de obicei o sumă modică să aflați esența din cărți (economisiți și timp)
  • abonamente de lectură cum sunt scribd, everand, etc
  • fundații religioase care oferă acces la biliotecile lor
  • abonamente la bibliotecile locale

Și lista de dezavantaje pentru tranparență:

  • nu veți găsi tot ce vă place la preț convenabil
  • dacă acceptați să citiți în funcție de preț, multe nu sunt în interesul principal
    • dar! formați curltură generală care poate să fie utilă în unele contexte sau vă ajută să creșteți toleranța la informații care nu sunt egoist valabile pentru plăcerea de a citi
  • aveți de consumat mai mult timp și atenție voluntară ca să le găsiți
  • unele cărți ieftine sunt cu adevărat dezamagitoare, altele sunt perle reale ascunde sub prețul de zero bani
  • aveți de căutat constant deoarece cele care vin ușor și cu reclame sunt de obicei cu preț mai ridicat (costa pentru cei care le distribuie spă ajungă la voi prin reclame)

Lista de avantaje pe care sunteți liberi să o dezvoltați după ce vă interesează:

  • cititi, dezvoltați cunoștințe noi, vă lărgiți orizontul
  • este o activitate utilă și ieftină
  • dacă este pentru copii, îi invățati un mod de coping mai benefic decât drogurile sau riscurile necalculate
  • vă îndepliniți obiectivul cu buget avantajos

autor: Doris Pop

Recenzie carte “Minciuni pe canapea” de Irvin Yalom

Cartea lui Irvin Yalom, „Minciuni pe canapea”, este o explorare captivantă a psihoterapiei din perspectiva unui psihiatru renumit care și-a dedicat cariera ajutării indivizilor să navigheze complexitățile minții umane. În această recenzie, ne vom aprofunda în contextul istoric al psihoterapiei, vom discuta despre figuri cheie din domeniu, vom analiza impactul lucrării lui Yalom și vom examina indivizi influenți care au contribuit la avansarea psihologiei. De asemenea, vom lua în considerare diverse perspective asupra cărții și vom oferi o analiză bine argumentată a punctelor sale forte și slabe, precum și a posibilelor dezvoltări viitoare în domeniul psihoterapiei.
Psihoterapia are o istorie bogată care datează din sfârșitul secolului al XIX-lea, când Sigmund Freud a introdus conceptul de minte inconștientă și importanța înțelegerii experiențelor trecute în modelarea comportamentului prezent. De-a lungul anilor, psihoterapia a evoluat pentru a cuprinde o varietate de abordări, de la psihanaliza freudiană la terapia cognitiv-comportamentală și terapia umanistă. Fiecare abordare oferă o perspectivă unică asupra psihicului uman și se străduiește să ajute indivizii să obțină o conștientizare de sine mai mare și o bunăstare emoțională.

Irvin Yalom este o figură proeminentă în domeniul psihoterapiei, cunoscut pentru tehnicile sale inovatoare și scrierile sale perspicace despre terapia existențială. În „Minciuni pe canapea”, Yalom oferă o privire în lumea psihoterapiei prin ochii a patru pacienți fictivi și ai terapeutei lor, Dr. Ernest Lash. Prin aceste narațiuni captivante, Yalom explorează complexitățile relațiilor umane, căutarea de sens în viață și puterea descoperirii de sine.

Una dintre principalele puncte forte ale „Minciunilor pe canapea” este abilitatea lui Yalom de a îmbina concepte psihologice complexe cu o povestire captivantă. Prin prezentarea sesiunilor de terapie ca vigneturi bogate în dialog, Yalom oferă cititorilor o oportunitate unică de a fi martori la puterea transformatoare a psihoterapiei în acțiune. Prin experiențele personajelor sale, Yalom demonstrează impactul profund pe care terapia îl poate avea asupra vieților indivizilor, ajutându-i să își confrunte temerile, să depășească conflictele interioare și, în cele din urmă, să găsească un sens și împlinire.

Pe lângă narațiunile perspicace ale lui Yalom, „Minciuni pe canapea” aduce, de asemenea, lumină asupra procesului terapeutic în sine, evidențiind provocările și recompensele muncii în domeniul psihoterapiei. Empatia profundă a lui Yalom pentru pacienții săi și angajamentul său sincer de a-i ajuta să navigheze prin luptele lor interioare sunt evidente pe parcursul întregii cărți, subliniind importanța stabilirii unei alianțe terapeutice puternice, bazate pe încredere, empatie și respect reciproc.

În ciuda numeroaselor sale puncte forte, „Minciuni pe canapea” are și limitările sale. Unii critici au subliniat că portretizarea terapiei de către Yalom poate simplifica excesiv complexitățile psihicului uman și ale procesului terapeutic. În plus, concentrarea cărții pe sesiunile de terapie individuală poate omite factorii sociali și culturali mai largi care modeleaz bunăstarea psihologică a indivizilor. Deși accentul lui Yalom pe teme existențiale oferă o perspectivă proaspătă asupra terapiei, unii cititori ar putea considera abordarea sa filozofică sau esoterică.

În concluzie, „Minciuni pe canapea” este o explorare provocatoare a psihoterapiei care oferă cititorilor o privire în funcționarea interioară a minții umane și puterea transformatoare a terapiei. Prin combinarea povestirii perspicace cu perspective psihologice profunde, Yalom invită cititorii să reflecteze asupra propriilor vieți și complexităților experienței umane. Deși cartea are limitările sale, impactul său general asupra domeniului psihologiei este de necontestat, inspirând atât terapeuții, cât și pacienții să se angajeze în conversații semnificative despre natura vindecării și descoperirii de sine. Pe măsură ce domeniul psihoterapiei continuă să evolueze, „Minciuni pe canapea” servește ca un memento atemporal al valorii durabile a conexiunii umane și al căutării creșterii și transformării personale.

Referințe: Yalom, I. (1996). Minciuni pe canapea: Un roman. HarperCollins.

Autor: Cristea Sonia

 Despre relația terapeutică

Procesul terapeutic presupune de succes presupune o relație terapeutică suportivă, colaborativă, pozitivă și părintească aproape. Pentru a ajunge la acest nivel de conectare avem de depus efort în a ne apropia și dovedi abilitățile clientului:

  • menționarea și reflectarea la aspectele pozitive 
  • atitudine invitațională, nu directivă 
  • evitarea focusării exclusive pe ce a mers greșit 
  • bunătate necondiționată, compasiune și acceptare 
  • situațiile stresante manageriate cu resurse de reechilibrare 
  • evitarea forțării încrederii și conexiunii până clientul este pregătit 
  • la fel pentru emoții și senzații 
  • observarea mindful a clientului 
  • raportarea la prezent 

autor: Doris Pop 

Healing developmental trauma by Laurence Heller 

Lecții din Cartea Dopamine nation 

Societatea modernă funcționează cu supramedicare, suprastimulare și multă, multă plăcere. Pentru a trăi mai prezenți, a ne bucura de viață și a găsi echilibrul avem nevoie să: 

  1. evităm căutarea excesivă a plăcerii 
  2. înțelegem că vindecare începe cu abstinență
  3. abstinența ne resetează mintea pentru a ne putea bucura și observa micile plăceri ale vieții 
  4. moderarea, cumpătarea creează spații mentale între dorință și comsum, în care reușim să ne decidem conștienți plăcerile 
  5. adicția de durere este la fel de disfuncțională ca cea de plăcere 
  6. sinceritatea cu sinele ajută să ai conștiență, să simți că ai intimitate cu tine și un stil de gândire rațional
  7. în loc să fugim de lume, ne putem găsi echilibrul prin auto-control, în ea

autor: Doris Pop

BOOK: dopamine nation by Anna Lembke

Cum știi că te-ai vindecat? 

Healing is the new high propune o listă de indicatori pentru vindecare cu care să compari stadiul în care ești: 

  1. stabilitatea emoțională – situațiile care înainte de deturnau, acum nu mai au același efect, tu putând să rămâi calm în comportament, să gândești și să te reglezi 
  2. te accepți pe tine, nu mai simți nevoia să te respingi 
  3. îți controlezi mai ușor comportamentul 
  4. te simți împăcat,ă cu viața, cu tine, deși continui să depui efort 
  5. îți poți aminti de situațiile neplăcute din trecu fără a fi afectat în funcționarea ta 
  6. poți întrerupe și renunța la tipare disfuncționale de comportament 
  7. recunoști și rectifici gândurile iraționale 
  8. te poți uita și simți copilul interior și să-i oferi comfort 
  9. rupi cercurile de traumă generațională 
  10. te simți liber

BOOK: Healing is the new High by Vex King 

autor: Doris Pop

Formele de terapie și cum să o alegem pe cea mai potrivită in funcție de nevoile noastre

Terapia este un aspect crucial al sănătății mintale, ajutând indivizii să navigheze prin diferite provocări, să-și îmbunătățească bunăstarea generală și să își sporească calitatea vieții. Există mai multe tipuri de terapie disponibile pe piață, fiecare cu abordarea sa unică și cu beneficii. Alegerea terapiei potrivite depinde de nevoile noastre specifice, preferințele și obiectivele pe care le avem în minte.


Unul dintre cele mai cunoscute tipuri de terapie este terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care se concentrează pe schimbarea modelelor de gândire și comportamente negative pentru a îmbunătăți sănătatea mintală. CBT a fost utilizat pe scară largă pentru a trata o varietate de afecțiuni de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea, depresia și PTSD. Este o terapie pe termen scurt, orientată spre obiective, care ajută clienții să identifice și să conteste credințele lor negative, să dezvolte abilități de coping și să-și schimbe comportamentul. CBT este considerată cea mai eficientă terapie pentru mulți indivizi datorită abordării sale practice și orientate spre rezultate.


Un alt tip popular de terapie este terapia psihodinamică, care explorează procesele inconștiente și conflictele nerezolvate din copilărie care pot contribui la problemele actuale. Acest tip de terapie vizează creșterea conștientizării de sine, înțelegerea cauzelor de bază ale luptelor emoționale, și de a face schimbări semnificative în comportament și relații. Terapia psihodinamică poate fi mai potrivită pentru clienții care sunt interesați să dobândească o înțelegere mai profundă a lor și sunt dispuși să se angajeze în terapie pe termen lung.

Terapia umanistă, pe de altă parte, subliniază creșterea personală, auto-actualizarea și importanța momentului prezent. Această terapie se concentrează pe experiențele unice, valorile și obiectivele clientului și încurajează auto-explorarea și auto-exprimare. Terapia umanistă, cum ar fi terapia centrată pe persoană și terapia Gestalt, pot fi potrivite pentru clienții care caută o abordare mai holistică și centrată pe client a terapiei.

În plus față de aceste tipuri tradiționale de terapie, există, de asemenea, abordări mai noi, cum ar fi terapia bazată pe mindfulness și terapia de acceptare și angajament (ACT). Terapia bazată pe mindfulness încorporează practicile de mindfulness în sesiunile de terapie pentru a ajuta clienții să cultive conștientizarea momentului prezent, să reducă stresul și să îmbunătățească bunăstarea emoțională. ACT se concentrează pe acceptarea gândurilor și sentimentelor dificile, făcând alegeri conștiente și luând acțiuni aliniate la valori. Aceste terapii pot fi potrivite pentru clienții interesați să includă atenția și acceptarea în călătoria lor de vindecare.

Atunci când se ia în considerare care tip de terapie este cel mai potrivit pentru un client, este esențial să se evalueze nevoile lor specifice, preferințele și obiectivele. De exemplu, un client cu anxietate poate beneficia de CBT pentru a învăța abilități practice de a face față și de a provoca modele de gândire negative, în timp ce un client care se luptă cu trauma nerezolvată poate avea de câștigat de la terapia psiho-dinamică pentru a explora probleme emoționale mai profunde. Este esențial ca terapeutii să își adapteze abordarea pentru a răspunde nevoilor unice ale fiecărui client și să creeze o relație terapeutică de susținere și împuternicire.

În concluzie, domeniul terapiei oferă o gamă diversă de abordări pentru a ajuta indivizii să-și îmbunătățească sănătatea și bunăstarea mintală. Prin înțelegerea diferitelor tipuri de terapie disponibile, terapeuții pot evalua mai bine care abordare este cea mai potrivită pentru fiecare client pe baza nevoilor și obiectivelor lor specifice. Indivizii influenți din domeniul terapiei au contribuit la dezvoltarea și evoluția diferitelor abordări terapeutice, modelând modul în care terapeuții lucrează cu clienții și promovând rezultate pozitive în domeniul sănătății mintale. Pe măsură ce domeniul terapiei continuă să evolueze, este esențial ca terapeuții să rămână informați cu privire la noile evoluții și abordări pentru a sprijini cel mai bine nevoile de sănătate mintală ale clienților lor.

autor: Cristea Sonia

Surse:
Llewelyn, S. P. (1988). Psychological therapy as viewed by clients and therapists. British Journal
of Clinical Psychology, 27(3), 223-237.
Devine, D. A., & Fernald, P. S. (1973). Outcome effects of receiving a preferred, randomly
assigned, or nonpreferred therapy. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 41(1),
104–107

Constelațiile familiale

Constelațiile familiale reprezintă o metodă terapeutică care a câștigat popularitate în ultimii ani datorită beneficiilor semnificative pe care le aduce clienților care o urmează. Această abordare se bazează pe ideea că problemele emoționale și relaționale ale unei persoane pot fi rezultatul unor dinamici complexe din propria familie sau din trecutul său ancestral. Prin intermediul constelațiilor familiale, se explorează aceste dinamici ascunse și se caută soluții pentru a le rezolva.

Beneficiile constelațiilor familiale sunt numeroase și pot avea un impact profund asupra clienților. În primul rând, această metodă poate ajuta la identificarea și înțelegerea unor tipare comportamentale sau relaționale repetitive care pot afecta negativ viața unei persoane. Prin vizualizarea și explorarea constelațiilor familiale, clienții pot obține o perspectivă mai amplă asupra relațiilor lor și pot găsi modalități de a depăși blocajele emoționale sau relaționale.

De asemenea, constelațiile familiale pot ajuta la vindecarea traumelor din trecut sau la eliberarea de emoții negative blocate. Prin intermediul acestui proces terapeutic, clienții pot recunoaște și accepta mai ușor sentimentele lor și pot găsi modalități de a le gestiona și de a le transforma în resurse pozitive pentru ei înșiși.

În plus, constelațiile familiale pot facilita îmbunătățirea relațiilor interpersonale și familiale. Prin înțelegerea mai profundă a dinamicelor familiale și a impactului acestora asupra vieții de zi cu zi, clienții pot îmbunătăți comunicarea cu ceilalți, pot dezvolta empatie și compasiune și pot construi relații mai sănătoase și mai armonioase.

Cu toate acestea, constelațiile familiale presupun și anumite provocări și potențiale neajunsuri. Unele persoane pot fi reticente în fața acestei metode terapeutice, deoarece implică explorarea unor aspecte foarte personale și uneori dureroase din propria lor istorie familială. De asemenea, unele critici susțin că constelațiile familiale pot fi mai puțin eficiente pentru anumite probleme de natură psihologică sau emoțională mai severă, cum ar fi tulburările de personalitate sau afective grave.

Pentru a avea succes în utilizarea constelațiilor familiale, este important să fie facilitate de către terapeuți calificați și experimentați, care să ofere un cadru sigur și susținător pentru clienți. De asemenea, este important ca clienții să fie deschiși și receptivi la procesul terapeutic și să fie dispuși să exploreze aspecte sensibile ale propriei lor istorii familiale.

În concluzie, constelațiile familiale reprezintă o metodă terapeutică puternică și eficientă pentru explorarea și rezolvarea problemelor emoționale și relaționale ale unei persoane. Beneficiile acestei abordări pot fi semnificative, însă este important ca procesul terapeutic să fie facilitat cu grijă și responsabilitate. Prin înțelegerea mai profundă a constelațiilor familiale și modului în care acestea pot ajuta clienții, se poate deschide ușa către o vindecare profundă și transformatoare a relațiilor interpersonale și a stării emoționale a individului.

autor: Cristea Sonia

Referinșe:

Asztalos, M., Angster, M., & Pusztai, I. (2011). Family constellations in therapy-resistant cases
of patients suffering from depression and a wish to die. International Journal of Psychiatry in
Clinical Practice, 2(Sup2), 15
Butollo, W., Franke, U., & Hellinger, B. (2017). The river never looks back: Historical and
practical foundations of Bert Hellinger’s family constellations. Heidelberg: Carl-Auer Verlag.
Geils, C., & Edwards, S. D. (2018). Extended family constellations workshop efficacy on
intuition measure and experience. Journal of Psychology in Africa, 28(3), 224–228

Reglare,  de care?

Reglare este termenul folosit pentru a descrie abilitatea de control a stărilor emoționale, de a calma, de a reduce emoțiile intense. 

Reglarea emoțiilor pare a fi un proces natural, cu care ne naștem, dar de fapt se învață. Fiecare modalitatea de reglare este o tehnică cu etape și secvențe care pot să fie exersate. 

Situațiile în care avem nevoie de reglare urgentă se recomandă folosirea distragerii (atenției) sau schimbarea situației (mers în altă zonă, cererea unei schimbări), anunțarea stării sau a efectului, etc. 

Reglarea considerată de specialiști ca fiind mai benefică și funcțională este antrenată înainte de a ajunge într-un context în care se simt acele emoții. Un exemplu este punerea situației în perspectivă, care este menită să detașeze emoțional persoana de situație pentru a ajunge emoția la nivelul la care să permită funcționarea. Se pot folosi obiectivizările, imaginarea perspectivei unei alte persoane, întrebarea va conta peste cinci ani, etc. 

Un alt exemplu este concentrarea pe respirație, cu repetarea de afirmații care reduc dramatismul situației și reamintesc persoanei că este capabilă să supraviețuiască acestei situații, că problema este temporară, etc. 

Copii se nasc cu reacția emoțională, adaptativă, care anunță când le este foame, ceva îi supără, ceva le place, etc. Ca adulți avem nevoie să dezvoltăm abilități de reglare emoțională ca să funcționăm optim în societate și să ne atingem obiectivele. 

autor: Doris Pop

BOOK: Nurturing resilience by Kathy Kain