Avem, cum spune și titlul, impresia că avem mai mult timp, folosind tehnologiile moderne. Aceste inovații menite, teoretic să ne reducă din timpul acordat unor probleme, ne oferă mai multe oportunități de consum de timp.

Smartphone-ul, de exemplu, este un mall mobil, unde putem să pierdem mai multe ore din zi decât într-un mall real și deci, să nu economisim de fapt timp. Aș completa remarca autoarei cu faptul că uneori comanda online de pe telefon poate să chiar economisească timp, dacă nu descoperi mii alte opțiuni față de cele pe care le aveai înainte de a cumpăra de pe telefon.

Un alt mod în care social media ne-ar putea influența, propune autoarea, prin simplul fapt că fiind animale sociale, ne dorim să copiem pe alții, instinctiv, deci ne putem lăsa influențați de ce vedem pe internet așa cum ne putem lăsa influențați de ritmul rapid dintr-un oraș aglomerat.

Un remediu menționat ăn carte este conectarea, cu ceilalți, cu cei dragi. Să fim activi, să observăm, să continuăm să învățam și să oferim sunt surse mai sigure de fericire și eficiență decât iluzia câștigării de timp din social media.

autor: Doris Pop

ref Blyth, C. (2018). Enjoy Time: Stop Rushing. Get More Done. Quarto Publishing Group USA.

Pe piața muncii au avut loc numeroase schimbări laborale și organizaționale. Dacă în trecut erau mai frecvente locurile de muncă clasice și tradiționale de tipul angajator- angajat, cu un contract de muncă aferent și cu contribuțiile necesare la stat, acum în ultimii ani a devenit foarte frecvent conceptul de freelancer. Ca și definiție, un freelancer este o persoană care lucrează independent, fără un contract cu un angajator (Süß & Becker, 2013).

Un studiu de al lui Tams & Arthur, (2010) menționează că în trecut, freelancerii erau văzuți ca și ”muncitorii fără limite”. Această denumire se datorează faptului că aceștia de obicei nu au limite în a avea un job, de cele mai multe ori jobul se poate face din orice parte a lumii. Se necesită de cele mai multe ori doar un laptop cu conexiune bună la internet, poate fi și într-o cafenea, cameră web în unele activități și un cont bancar în care sa fii plătit (Kazi, Yussof et al. 2014).

Câteva exemple de poziții de freelancer sunt: medici, programatori IT, fermieri, influenceri, network marketing, creator de conținut, persoane care monetizeaza din propriul vlog,blog, designeri grafici, translatori,copywriters, e-commerce etc. Zwan si Hessels (2020) au descoperit într-un studiu că deși aceștia nu au un venit fix în fiecare lună, și poate nu au nicio activitatea fixă, proiectele putând varia de la un an la altul, cu toate acestea au avut scoruri destul de mari la categoria de satisfacție a vieții, rezultate asemănătoare la cei angajați cu contract. Cel mai surprinzătoare rezultate au fost la categoriile de timp liber și satisfacție a muncii. Aici au avut scoruri semnificativ mai mari decât cei angajați.

Printre avantajele acestei activități/job se numără:
-posibilitatea de a munci de oriunde
-posibilitatea de a-și stabili singuri propriul program
-nu se necesită nicio certificare sau diplomă pentru a fi freelancer, doar studiile în
domeniul respectiv (Miller 2020).
-obținerea unor venituri mai ridicate decât angajatul clasic
-stimă de sine mai ridicată, având experiența faptului de a fi ”propriul șef”

Bineînțeles că orice aspect sau etapă a vieții aleasă de noi vine la pachet și cu câteva părți nu așa de benefice și cu riscuri. Printre riscurile acestei activități se numără:
-dificultatea de a încadra activitatea la o ocupație specifică
-uneori veniturile pot depinde de factori externi cum ar fi clima, locație, sezon (în special cele din turism)
-trebuie să aloce singuri o parte din venit către contribuțiile la stat: asigurare de sănătate, fonduri de venituri la bătrânețe, impozit pe venit etc
-dificultăți ulterioare la angajarea pe modelul clasic, datorită supracalificării

surse:
Süß, S., & Becker, J. (2013). Competences as the foundation of employability: a qualitative study of German freelancers. Personnel Review, 42(2), 223-240.

Tams, S., & Arthur, M. B. (2010). New directions for boundaryless careers: Agency and interdependence in a changing world. Journal of Organizational Behavior, 31(5), 629-646.

Kazi, A. G., Yusoff, R. M., Khan, A., & Kazi, S. (2014). The freelancer: A conceptual review. Sains Humanika, 2(3) van der Zwan, P., Hessels, J., & Burger, M. (2020). Happy free willies? Investigating the relationship between freelancing and subjective well-being. Small Business Economics, 55, 475-491.

Miller, P. (2020). Freelance workers—experiencing a career outside an organization. Qualitative Sociology Review, 16(4), 90-104.

autor: Claudia Bera