Atmosfera pariziană din cărți cu sens

Alte cărți, din nou vă scriu depre cărți, dar ce să fac dacă citesc atâtea. Am găsit recent câteva despre viața în Paris, în zona franceză, cu stilul de viață romantizat. Două dintre ele nu sunt despre o viață ușoară și gurmandă, din contra, sunt scrise de dramele perioadei naziste și despre cum personajele se descurcă să trăiască, nu doar supraviețuiască chiar și sub ocupație sau influență care nu romantizează viața, din potrivă, o cam reduc la muncă în scopul unor idei departe de dreptul la viață și libertate.

Este un contrast destul de evident între romanele anterioare care descriau peisajele, viața simplă și fericită, mesele în stil franțuzesc și aromele gurmande care completau după-amiezi relaxate; și aceste două romane care descriu și partea mai puțin plăcută a istoriei umane, care din păcate este parte a culturii și avem de a o cunoaște pentru a ne putea deprinde de adevăratele valori pro drepturi și echitate.

Toate florile Parisului și Biblioteca din Paris m-au suprins cu aceasta oscilație între a prezenta natura umană, blândă, căutătoare de frumos, benefic și jovial, iar apoi pe cea în care supraviețuirea este necesară pentru că unii și-au dat voie să își comporte natura umană nerafinată, căutătoare de distrugere și plină de scuze pentru activități malefice. Carte Croitoreasa din Paris este puțin mai orientată spre a ne delecta cu cultura decât să se axeze pe aspecte politice.

În schimb, în cartea Inspired by Paris am găsit o comparație a culturii de origine cu cea a Parisului, una superficială aș considera, pentru că în călătoriile mele, în Paris, am surprins elemente de cultură care par foarte normale pentru un european, dar și unele care deși ar părea că țin de cultură, erau de fapt o exprimare a personalității celui care deținea restaurantul sau magazinul sau a celui care prezenta exponatele din muzeu. Deci, este o carte frumoasă, șarmantă, chiar plăcută de citit cu un pahar de vin sau șampanie, dar pentru un observator curios al diferențelor culturale poate să fie puțin prea cu iz de fascinație asupra unui stil de viață atât de bine cultivat chiar și la englezii care au o tradiție în traiul bunăstării, nu doar materiale.

autor: Doris Pop

3 documentare neplictisitoare pe VOYO

  1. Johnny vs Amber: de la dragoste la ură

Documentarul surprinde momentele prin care trec cei doi în timpul divorțului public.

2. Cristina Neagu: Un 8 de neoprit

21 de minute despre legenda handbalului global

3. Regina cocainei

Două decenii de condus un imperiu de cocaină nu trec ușor, iar doamna aceasta ne uimește cu reziliența și cu viclenia ei.

Autor: Doris Pop

3 mistere cinematografice deslușite pe VOYO

  1. Escape sau testul suprem

Unde evadarea are loc din un presupus cel mai sigur loc de a închide pe cineva fără șanse de evadare. Un loc unde abilitățile de supraviețuire fac diferența între cine scapă și cine nu.

2. Crypto
Un film despre ingeniozitate folosită în scopuri machiavelice, unde investigăm împreună cu personajul principal ce se întâmplă în procesul de spălare de bani.

3. Parazit
Un film despre cum gândește un om disperat pentru avere, dar care nu este dispus să acționeze corespunzător.

autor: Doris Pop

3 biografii de urmărit pe VOYO

1. Trump vs. Harris: este Europa în siguranță?
Poate să fie urmărit raționament și uneori lipsa lui din aceste scene de interviuri cu diverse personaje politice și alte persoane din domenii conexe.

    2. Aurel Vlaicu
    Documentar despre mintea unui geniu, desigur o necesitate la cultura generală a oricui.

    3. De ce ma cheama Nora, când cerul meu e senin
    O imersiune în conștiința unui artist, jucată cu actori care nu sunt doar actori. Mircea Cărtărescu este în distribuția filmului.

    autor: Doris Pop

    Un nou medicament este testat pentru a înlocui opiodele

    SBI-810 este un nou medicament care poate să aibă același efect ca opioidele, testat pe șoareci, a avut efect similar, iar combinat cu opioidele, le-a îmbunătățit efectul.

    Ce este mai important la efectele lui, lipsa de efecte negative comune opioidelor, cum sunt constipația și combinat cu opioidele, a prevenit creșterea toleranței care se desvoltă de obicei în consumul de lungă durată.

    Studiile și medicamentul au fost dezvoltate pe baza nevoii de alternative pentru clasicele eliminatoare de durere intensă pentru a găsi moduri de a reduce durerea fără efectele adverse.

    referință: https://www.sciencedaily.com/releases/2025/05/250519131126.htm

    autor: DORIS POP

    Cum gestionează stresul diferit cei sănătoși mental și cei cu tulburări?

    Stresul este un fenomen dificil de gestionat pentru oricine, dar cei cu tulburări emoționale, psihologice, îl gestionează și mai greu.

    Din ce motive poate să fie mai greu de gestiont stresul de către aceștia?

    • credințe iraționale
    • lipsa abilităților de reglare emoțională
    • consum mult de energie cu problemele emoționale
    • interpretarea eronată a realității
    • indisponibilitate de a accepta că au de rezolvat problema stresantă
    • negarea realității
    • intoleranța la stres (nici nu îș dau voie să simtă că sunt stresați ca să se poată calma)

    Dacă te regăsești în una dintre situațiile prezentate, sunt șanse mari să te poți elibera de aceste poveri prin terapie, auto-terapie sau consiliere și coaching.

    referință: https://www.sciencedaily.com/releases/2025/05/250522125408.htm

    autor: Doris Pop

    Apreciem orașele cu multe cartiere, distanțe mari?

    Un studiu interesant și util pentru oricine este interesat de transportul în oraș, a fost publicat în Nature, menționând o ierarhie a orașelor în funcție de cât de umblabile sunt distanțele dintre reperele orașului.

    În imagine se poate vedea dă Europa stă cel mai bine la acest capitol, având orașe mai vechi, formate înainte de exista industrializarea mașinilor moderne și mai ieftine.

    Cu cât este mai albastru cercul orașului, cu atât este mai umblabil, iar cu cât este mai roșiatic, ei bine, este mai puțin posibil de parcurs trasee în el doar prin plimbare.

    referință:

    Nature 634, 38 (2024)

    doi: https://doi.org/10.1038/d41586-024-03145-3

    autor: Doris Pop

    Singurătate și relații

    Singurătatea nu e bună, în afara cazului în care o căutăm dinadins, nu e sănătoasă pentru noi. De ce? Este în majoritate percepută ca o lipsă sau o pierdere, deci deloc pozitiv.

    Care sunt posibilele efecte documentante până în prezent: accelerarea îmbătrânirii, schimbare tiparului de somn, tristețea, însingurarea, izolarea, inflamații, stări de apatie. Acestea și altele sunt destul motive pentru a încerca să întegrăm cât mai mulți oameni în activități comunitare, a contacta oamenii cunoscuși și pe cei dragi pentru a le aminti că nu sunt singuri, a ne implica în activități din zona de trai, a căuta prietenii și a ne înțelege, a asculta pe alții, a le da voie să fie în preajma noastră.

    Ce poți face zilnic sau sfătui pe cineva care are nevoie, să facă zilnic:

    • contactează zilnic pe câte cineva
    • introdu în rutina ta evenimente cu alte persoane
    • conștientizează cât de singur sau în relații ești

    și aș adăuga:

    • folosește rețelele de socializare, dacă mediul nu îți permite să contactezi în persoană oamenii
    • ascultă activ, când și se poveștește experiența cuiva
    • participă la evenimente sociale
    • cunoaște oameni noi
    • redu-ți așteptările pentru oamenii noi, căci poate cunoști pe cineva care te poate surprinde plăcut

    autor: Doris Pop

    referință: https://www.psychologytoday.com/us/blog/media-spotlight/202505/why-daily-connection-matters-more-than-you-think

    Tatuajele, din perspectiva imaginii corporale și a recuperării în tulburări alimentare

    Dacă încă judeci oameni care aleg să aștearnă cerneală pe pielea lor din diverse motive, probabil ai destul timp să citești și acest articol.

    Sper că îl citești din curiozitate, nu din dorința de a judeca morala tatuajelor.

    Ce s-a mai studiat în cercetarea din domeniu:

    • tatuajele pot să fie un mod de a ne exprima angajamentul pentru vindecare
    • unii declară că pentru ei tataujele sunt terapeutice, se simt ca o ședință de terapie, unde se destind, deși doare
    • alții susțin că pentru ei tatuajele sunt un mod de a devia de la standardele tradiționale de frumusețe

    Pentru cei intervievați în studiu, tatuajele au fost o oportunitate de a acționa cu sens, cu emoție și cu speranță, nu doar de a tatua ceva estetic sau inestetic pe piele.

    autor: Doris Pop

    referință: https://www.psychologytoday.com/us/blog/mind-your-body/202505/how-tattoos-support-body-image-and-eating-disorder-recovery

    Cum ne dăm seama că ne mișcăm?

    Avem acess la tehnologii noi, deci putem să le folosim și în scopuri de cercetare și descoperire. Un exemplu bun de urmat este cel al unei echipe din Tokio, care au monitorizat și asociat mișcare mâinii cu harta reprezentată, folosind o mănușă pentru a verifica cum este reprezentată mișcarea, cum este realizată cât de voluntar a fost realizată mișcarea.

    De ce ne pasă? Pentru că atunci când învățăm abilității motorii noi, ridicatul mâinii, un sport, cum se pune mortar și cum se lipește faianța, cum se lovește mingea pentru a ajunge la poartă, sau atunci când se exersează mișcări pentru recuperare post rănire, am presupune că oricine gândește mișcarea, apoi o execută cum și-a reprezentat-o prin harta mentală gândită. Dar de cele mai multe ori, cei care învață noile mișcări, mai degrabă acționează în mod repetat, și așa explorează ce rezultă din mișcările făcute.

    Mai simplu spus, dacă îi explică antrenorul cum să dea mingea la coș, nu își construiește o hartă fixă de mișcare sportivul novice, ci exersează aruncarea, ca mai apoi să poată să își calibreze direcția, forța și alte detalii.

    Revenind la povestea despre studiul menționat, mânușa a fost folosită pentru a ghida un cursor pe un ecran, unde a putut să fie observată și analizată mișcarea, descoperind mișcări similare, dar diverse, nu identice, conform cu o hartă, ci mai degrabă cu tendință exploratorie pentru a afla participantul ce se întâmplă dacă mută cursorul undeva pe ecran.

    autor: Doris Pop

    referință: https://www.sciencedaily.com/releases/2025/04/250430142734.htm