Există reglarea emoțională a iubirii?

Iubirea romantică, conform dicționarului de psihologie APA, este o emoție complexă, la fel ca ura, uimirea. Toate pot să fie prea intense, disfuncționale și nepotrivite cu scopurile noastre. Asemănător emoțiile simple, cele complexe se pot regla prin strategii cognitive sau comportamentale. Ne vom concentra pe iubire, care este un mix de grijă, plăcere, devotament și pasiune. 

Dragostea simțită prea intens este deseori inutilă, în sensul de a nu contribui la a avea o stare mai bună, a fi productivi sau a ne bucura de alte domenii din viața noastră. În unele situații ne chiar încurcă, scăzând eficiența, concentrarea, abilitatea de a funcționa, Exemple de astfel de situații sunt și despărțirile romantice, unde dragostea simțită este încă intensă, dar putem lua în considerare și dragostea fără reciprocitate, abuzurile sau imposibilitatea de a consuma relațiil, ca fiind contexte în care iubirea romantică are o valență negativă din perspectiva consecințelor.  

În aceste cazuri ne ajută strategiile de reglare a intensității acestei emoții. Dragostea trăită prea puțin intens afectează relațiile pe termen lung, prin dezangajare și comportamente contraproductive în relațiile romantice, în special (Langeslag & van Strien, 2016). 

Cuprins 

În relațiile pe termen lung, folosirea voluntară și conștientă a strategiilor de reglare a intensității iubirii au efectul scontat. Pe lângă intensificarea emoției de iubire, a crescut și sentimentul de atașament față de partenerul de viață. Rezultatele contrazic preconcepția conform căreia iubirea ar fii un sentiment imposibil de controlat (Langeslag & van Strien, 2016).

Evaluarea negativă a persoanei față de care simțim dragostea reduce semnificativ mai bine emoția decât reevaluarea sentimentelor față de persoana de referință și decât distragerea. Totuși, distragerea, care nu reduce emoția principală, ne ajută să ne simțim mai bine generând emoții plăcute pe moment. Efectul pe care l-au avut toate trei strategiile în cazul participanților a fost de a reduce motivația de a-i acorda atenție fostului partener, care a ajutat participanții pe termen lung (Langeslag & Sanchez, 2018).

Reevaluare cognitivă, în ambele ei variante, reevaluarea gândurilor, situației, persoanei și distanțarea față de gânduri, emoții, persoane sau situații prin scăderea importanței lor a fost comparată și cu etichetarea emoțiilor simțite. Etichetarea sau numirea emoțiilor se referă fie la numirea propriilor emoții, fie la descrierea emoțiilor unui stimul. Folosirea acestei strategii reduce valența negativă a unor stimuli, emoțiile negative și simptomele fiziologice, cum este activarea fiziologică (Torre & Lieberman, 2018).

Concluzie

Este fezabilă reglarea emoțională a iubirii romantice? Datele de până acum demonstrează că suntem avantajați de folosirea strategiilor de reglare emoțională, dar nu complet. Acestea ne ajută să simțim mai puțin intens emoție complexă, dragostea, așadar putem afirma că își îndeplinește scopul, dar nu ne face neapărat să ne simțim mai bine, în general. În unele situații se asociază cu emoții pozitive, iar în altele cu stări afective mai negative decât cele avute înaintea folosirii strategiilor.  

Referințe

Langeslag, S. J. E., & Sanchez, M. E. (2018). Down-regulation of love feelings after a romantic break-up: Self-report and electrophysiological data. Journal of Experimental Psychology: General, 147(5), 720–733.

Langeslag, S. J., & van Strien, J. W. (2016). Regulation of romantic love feelings: Preconceptions, strategies, and feasibility. PloS one, 11(8), e0161087.

Torre, J. B., & Lieberman, M. D. (2018). Putting feelings into words: Affect labeling as implicit emotion regulation. Emotion Review, 10(2), 116-124.

autor Doris Pop

articol scris inițial pentru APR: https://newsletter.apsi.ro/2022/01/17/reglarea-sentimentelor-de-dragoste/

Avem nevoie de bani? Pentru o parte mare din trai, da

Unii ar considera că evităm să discutăm despre bani nu pentru că nu sunt importanți, ci pentru că emoțiile atașate sunt destul de dificil de simțit. Când vine vorba de bani cele două categorii mari de oameni sunt cei interesați de bani și cei indiferenți. Cei interesați tind să permită banilor să le controleze o parte din relații, stil de viață, carieră. Grijile din cauza banilor sunt cunoscute ca putând afecta relațiile, mai ales dacă persoanele nu sunt educate financiat. Dacă conștientizăm ce rol au banii pentru noi, mental, putem să ne îmbunătățim relația cu ei.

Deși lipsa banilor prezintă un risc pentru starea de bine, bogația nu asigură bucurie și împlinire. Dar bucuria și crește cu veniturile pentru unii, iar pentru alții nu. Iar asocierea bogației cu starea de bine subiectivă este pozitivă, explicând că cei bogați se simt mai bine legat de viața lor, dar cu starea de bine experiențiată nu are o asociere, deci cei bogați au probleme cam la fel de rezolvat ca cei săraci și tot au dificultăți.

Bucuria financiară este de obicei datorată satisfacției cu cantitatea și folosirea banilor și cu controlul avut asupra banilor. Ce înțelegem de aici este că mai important este să ne controlăm finanțele și să ne bucurăm cu ce avem ,decât să încercăm să avem bani pentru a fi fericiți.

Un mod de a explica comportamentul financiar este prezentat în figura urmatoare, unde observăm că multitudinea de factori psohologici, sociale, financiari împreună cu emoțiile și resiliența financiară determină starea de bine financiară.

Câteva dintre întrebările recomandate de cercetători sunt:

Am un fond de urgențe contruit pentru viitor?

Pot să îl accesez când am nevoie?

Cât de rapid îmi revin din dificulăți financiare?

Pot face față inflației? Cum?

Acestea sunt recomandate pentru a ne ajuta să ne pregătim de viitor și să ne asigurăm bună starea financiară indiferent de provocările viitoare.

Studiu al doilea adaugă informații utile, normele sociale de gen influențează plata diferită a acelorași abilități pe care le are cineva. Când au fost întrebare, femeile au raportat că lispa de transparență, eroare de interpretare a abilităților în funcție de gen, frica de răzbunare pentru cererea de salar egal sunt factorii care contribuie la diferența de plată.

Dacă vreți să citiți mai mult: 

Reynal, V. (2025). Money on Your Mind: The Unconscious Beliefs That Sabotage Your Financial Well-Being-and How to Break Free. The Experiment, LLC.

La Brooy, C., Sabanovic, H., Méndez, S. J., Yong, J., Scott, A., Elshaug, A. G., & Prang, K. H. (2025). ‘Charge what you think you’re worth’: a qualitative study exploring the gender pay gap in medicine and the role of price transparency. Internal Medicine Journal.

Mâncare este iubire? 

Reglare emoțională prin mâncare a fost folosită de când lumea, mai ales de când avem acces mai facil la ea. Datele arată într-adevăr că alegerea anumitor mâncăruri poate atenua starea emoțională negativă. Un studiu al Markus et al. (1998) a demonstrat că o dietă bogată în carbohidrați și slabă în proteine este asociată cu o scădere a neputinței, depresiei, lipsei perpepute de control și cu niveluri ridicate de sertonină în corp. Stresul crește motivația pentru consumul de grăsimi și insulină.

Unele mâncăruri care pentru noi au efect de comfort cresc emoțiile pozitive, chiar și dacă nu erau stări emoționale negative înainte să mâncăm. Deși participanții la un studiu al simțit la fel de multă saturație de la un măr, o ciocolată, când au mâncat ciocolata au simțit mai multă bucurie, o stare de spirit mai bună. Ambele au elevat starea participanților comparativ cu nici o mâncare, dar ciocolata mai mult decât mărul.

Dar aceste referințe și ce mâncare este comfort pentru noi se dezvoltă izolat, în mintea noastră? Nu, sunt procese influențate social, asociem acele mâncăruri cu emoții, amintiri pozitive, relații, perioade mai lipsite de stres din viața noastră. În plus, o masă savurată cu alții este considerată de majoritatea mai potrivită și de dorit decât una consumată singuri. Împărțirea mâncării este un comportament care menține relații și crează oportunități de reproducere.

Putem să concluzionăm că acest cost al împărțirii mâncării este contrabalansat de câștigurile sociale asociate cu el. Este un comportament adaptativ, chiar și în societatea modernă, nu doar înainte.

Un alt aspect interesant confirmat de date este că o relație apropiată dintre doi oameni este corelată și cu faptul că își oferă unii altora mâncare. Cu cât își oferă mai intim mâncare și mai frecvent, cu atât este mai apropiată relația.

Eat, pray, love 

This article explores the significance of the enjoyment of food in relation to spirituality, as (re)presented in two texts -Elizabeth Gilbert’s Eat, Pray, Love (2007) and the cinematic version of Karen Blixen’s novel Babette’s Feast (1987). It is argued that the pleasure derived from food occupies a crucial position in both texts, firstly in its own “hedonistic” right, but secondly also as far asit functions allegorically (Babette’s Feast), or temporally (Eat, Pray, Love) regarding the (re)presentation of spiritually significant experience. That is, the enjoyment of food is (re)presented as a means of repeating (and perhaps anticipating) spiritually meaningful culinary experience (Babette’s Feast). In Eat, Pray, Love, the spiritual awakening of the protagonist, in the “dark night of her soul”, is succeeded by a kind of “carnival”, followed by something resembling the Lent of the Christian tradition. Hence, her journey through space and time takes her from sensuous (though celibate) pleasure in food (Eat) to spiritual sacrifice (Pray) and eventually romantic love (Love). The narrative logic of this sequence, it is argued, consists in sensuous, culinary enjoyment preparing her for the meaning of sacrifice through spiritual commitment. These two phases of her journey, or existential quest, become intertwined (their complex interlacement being constituted by a kind of interpenetration of pleasure and sacrifice through commitment).

Dacă vreți să citiți mai mult: 

Hamburg, M. E., Finkenauer, C., & Schuengel, C. (2014). Food for love: the role of food offering in empathic emotion regulation. Frontiers in psychology5, 32.

Olivier, B. (2012). The pleasure of food, and the spiritual: Eat, Pray, Love and Babette’s Feast. Journal of Literary Studies28(1), 21-39.

Sărbătorim iubirea de Sfântul Valentin

O observație pertinentă făcută de Close & Zinkhan (2006) m-a surprins, ei concluzionând că majoritatea literaturii despre relații în perioada sărbătoririi Valentines Day este despre cadourile oferit, primite, interpretate. Ce teoretizează specialiștii: că motivația este întradevăr în două categorii, obligație sau de bună voie, dar că factorii care influnțează deciziile de oferire de cadouri, sunt timpul, resursele financiare, care mediază intrarea motivației în una dintre categorii, fie din obligație, fie din dorința de a oferi.

Recunosc că este puțin ciudat să privesc schimbul de cadouri din perspectiva economică, sociologică sau antropologică, pare că îi demistifică sensul de iubire, dar uneori avem nevoie să mai înțelegem și mecanismele psihologice, nu doar să interpretăm pe baza emoțiilor aceste tradiții. La fel au gândit și cercetătorii care au propus să se teoretizeze un model în care iubirea față de cel care primește cadoul să fie inclusă. Și cercetătorii pot să simtă emoții, chiar dacă nu pare.

Alții, menționați în acest sumar al literaturii scris de cei doi, se concentrează pe a încerca să găsească legătura dintre experiențele de cadorisire din copilărie și școala primară cu ritualurile și cadourile oferite ca adulți. Pe baza acestor experiențe timpurii, fie că sunt zile libere, schimb de felicitări de valentines day, petreceri tematice, ce proiecte manuale au făcut de artă și craft cu colegii, profesorii sau părinții, decid la vârsta adultă ce așteptări să aibă de la parteneri și apropiați. Sigur, nu sunt unicii factori, mai sunt și experiențele adulte, contextul cultural actual, nostalgia, cult religios, alți factori individuali.

Datele arată că deși bărbații au fost mai ignorați în acest aspect, au așteptări similare cu femeile pentru a primi cadouri de acestă sărbătoare, chiar dacă diferite, majoritatea fiind dezamăgiți dacă nu le sunt îndeplinite așteptările. Șablonul social este ca femeia să primească mai multe cadouri, dar cuplurile moderne fac schimb de cadouri, mai degrabă decât să fie prinse în acel tipar.

Un alt aspect interesant este că cu cât înaintează relația în timp, cu atât partenerii se așteaptă la mai puține cadouri.

Dyk (2013) adăugă niște concluzii relevante, originile sărbătorii sunt considerate a fi multiple, una dintre ele este Roma, cu obiceiurile păgâne, când se ofereau cadouri zeului June, care proteja nevestele, și Lupercus, care proteja oile de lupi. Interpetarea folosită se consideră a fi că potrivirea celor doi într-un mariaj se făcea în contextul privirii femei ca pe o protejată, nu ca pe o pradă. După creștinizare, biserica a schimbat numele și orientarea sărbătorii în una care să fie închinată unui monarh căruia îi plăcea să potrivească oameni ca și cum ar fi fost cupidon.

O altă posibilă istorie a sărbătorii își are originea în poeziile care descriau că în 14 februarie, păsările au obiceiul de a se împerechea, iar versul spunea “every foul cometh ther to choose his mate” . Tot la romani se practica un ritual de potrivire în timpul festivalului fertilității din mijlocul lui februarie, care ar putea să fie baza sărbătorii. Una și mai interesantă este originea de la un sfânt Valentin care căsătorea în secret cupluri împotriva ordinelor împăratului care a interzis căsătoria pentru că interpreta că bărbații singuri sunt soldați mai buni.

Cel mai probabil sunt multe alte posibile antecendente ale acestei sărbători, dar momentan este o sărbătoare, pentru majoritarea încadrată în cultura pop, care celebrează colorat și cu bucurie momentele fericite și motivele de fericire. În modernitate, avem multe reclame, multe cadouri comerciale și așteptări mai degrabă tot în cadouri, nu în experiențe sau acte de servicii.

Dacă doriți să citiți mai mult: Close, A., & Zinkhan, G. M. (2006). A holiday loved and loathed: a consumer perspective of Valentine’s Day. Advances in consumer research33, 356

Van Dyk, N. (2013). The Reconceptualization of Valentine’s Day in the United States: Valentine’s Day as a Phenomenon of Popular Culture. Bridges: An Undergraduate Journal of Contemporary Connections1(1), 4.

autor: Doris Pop

Prima Facie la National Theatre din UK 

Am ezitam inițial, dar am privit până la urmă spectacolul Prima Facie with Jodie Comer, actrița din Vilanelle. A meritat, am plâns, râs, simțit, oftat și reflectat la ce putem învăța din prestația unui spectacol cu un singur actor.

Să vă povestesc despre actriță mai întâi. Genială, nimic mai mult sau mai puțin decât genială. Dacă ar juca în orice ar face personajul să fie înțeles, simțit și amintit.

A reușit să mențină atenția până la final, trecând prin scenele spectacolului într-un mode dinamic, cu atenție la detaliile care ne surpind și mută focusul de la voce, la brațe, la mișcările feței, la masa, la decor. Am fost invadată de un val de stimulare plăcută și neașteptată fără a fi copleșită. Eleganța cu care a executat fiecare mișcare a oferit spectacolului acel fler actoricesc, iar transpunerea actriței în fiecare dintre stări ne-a acordat șansa să trăim cu ea acele momente.

Piesa… este pe cât de comedie, o dramă a unei tinere inteligente și ambițioase care se sesizează prinsă în ce spunea profesorul ei de la drept: de azi începe noua voastră viață de avocați. Prima parte este despre școală, carieră, colegi, glume de avocați, păreri și haz, ca mai apoi, o întâlnire romantică cu un coleg să fie. un prilej de suferință și confuzie, femeia fiind în situația unui act sexual neconsensual, din care nu a avut puterea să se retragă.

Momentele acestea au schimbat complet atmosfera spectacolului transpunând publicul în noua situație, în care plânsul pare o soluție inutilă și insuficientă. Parte culminantă a piesei o împart între cele două momente, actul, povestit într-un mod dramatic care m-a acaparat complet și scena tribunalului unde ne povestește despre cum cei care ar trebui să o ia în serios, nu au reușit să își îndeplinească datoria. Mi se pare la fel de dramatice și culminante, deși mai grav a fost că a trecut prin acea situație pe care cum spunea protagonista, nu a reușit să o șteargă de pe corp nici cu multiple scruburi și dușuri.

Piesa aduce în prim plan două aspecte importante ale consimtământului, pentru că ea a spus stop în timpul actului, dar avea gura acoperită cu mâna lui, iar la proces avocații din echipa opusă au folosit acel moment pentru a induce confuzie, ea neputând mișca mâinile să se apere, doar încerca să spună stop: dacă era mâna ei pe gura, dacă nu era a lui, și dacă era a lui, cum a ținut-o cu mâinile deasupra capului doar cu o mână, ea știind sigur că nu s-a putut apăra și alcool sau ce a consumat la întâlnire a făcut-o să fie slăbită corporal, chiar dacă mental încerca să scape din acea închisoare a neputinței.

O piesă de văzut pentru

  • femeile care au nevoie să se simtă reprezentare și să știe că nu sunt singure, cineva le vede
  • femeile care țin partea abuzatorilor
  • bărbaților pentru a înțelege mai aproape de realitate ce înseamnă lipsă de consimtămând și cum se simt consecințele unei astfel de situații

autor: Doris Pop

Cum putem naviga mai ușor (emoțional) evenimente de viață mai puțin plăcute?

În al patrulea an de practică de cabinet mi se pare încă puțin prea devreme să îmi permit să fac recomandări pentru că știu că felul în care le formulez, tonul vocii, tonul care reiese din cum am scris, conținutul, toate pot să influențeze modul în care interpretează auditoriul cele aflate.

Tot din practica acestor ani pot să îmi amintesc că acele interpertări sunt influențate de cum văd ei lumea, cum reușesc să își reprezinte viața și deci, este și responsabilitatea lor să poată să înțeleagă ce spun fără a distorsiona sau interpreta greșit.

Așadar, despre evenimentele de viață n-are rost să vă scriu prea multe, multe sunt știute, o parte au fost experimentate, de noi, de alții, ne-au fost povestite, etc.

Trecem la ce e cu adevărat important sau de ce citiți articolul, cum le trecem mai ușor, mai cu puțină suferință?

dacă aș face un arbore decizional, am pune ca prime două opțiuni:

  1. mă descurg singură
  2. apelez la ajutor
  1. mă descurc singur, presupune că învăț să mă reglez emoțional, exersez respirații, exersez meditații, pun în perspectivă situația, adică încerc să mă uit și detașat sau din perspectiva altei persoane pentru a mai degaja din emoții

2. dacă apelez la ajutor, cui îi cer acest ajutor

  • unui terapeut acreditat, care costă
  • unui terapeut care colaborează cu casa de sănătate publică
  • unui psihiatru
  • unui coach
  • unui mentor
  • unui consilier
  • unui consilier spiritual

autor: Doris Pop

Chiar contează valorile personale?

Nu sunt necesare pentru a trăi, dar sigur sunt utile pentru un trai cu sens. Ne bucurăm de viață mai mult, ne simțim împliniți și rezistăm mai bine tentațiilor dacă le urmăm și, sinceri fiind cu noi, le alegem pe cele care chiar sunt importante pentru noi.

Dar care pot să fie acestea?

James Clear ne amintește care sunt principalele valori pe care le putem avea și care au fost deja reiterate de majoritatea celor care le studiază sau lucrează cu ele pentru clienții lor:

  • autenticitate
  • reușite sau atingerea de obiective
  • aventură
  • autoritate
  • autonomie
  • echilibru
  • frumusețe
  • curaj
  • compasiune (aș prefera să o trec la emoții, dar o viață ghidată de compasiune se poate construi)
  • provocare
  • patriotism
  • comunitate
  • competență
  • contribuție
  • creativitate
  • curiozitate
  • determinare
  • corectitudine
  • credință
  • faimă
  • prietenie
  • distracție
  • dezvoltare
  • bucurie
  • onestitate
  • umor
  • influență
  • armonie interioară
  • justiție
  • bunătate
  • cunoaștere
  • leadership
  • educație
  • iubire
  • loialitate
  • muncă cu sens
  • deschidere
  • optimism
  • pace
  • plăcere
  • maniere
  • popularitate
  • recunoaștere
  • religie
  • reputație
  • respect
  • responsabilitate
  • securitate
  • respect de sine
  • în serviciul altora
  • spiritualitate
  • stabilitate
  • succes
  • statut
  • încredere
  • bogăție
  • înțelepciune

Mai pot să fie și altele, familie, abundență, mindset, sănătate, curățenie, prieteni, bunăstarea planetei, bunăstarea familiei, a fi în top, banii, viața, joaca, puterea, conformismul, grija pentru alții, etc.

Dar de ce contează?

Contează dacă vrem să conteze, dacă le folosim ca pe niște instrumente de motivare care să fie independente de circumstanțe. Adică rămân aceleași dacă le-am ales (și nu le-am schimbat) indiferent dacă ne e ușor sau bine, dacă ne susțin alții sau nu, dacă avem de reparat eșecuri sau doar succese pe banda rulantă.

Deci? Ar fi un argument destul de pertinent în a spune că putem să alegem să conteze pentru noi și să le alegem pe cele pe care le putem și vrem să le urmăm.

autor: Doris Pop

Cum să citești fără să cheltui o tonă de bani

Au apărut întrebări după ce am postat că am reușit să citesc 800 de cărți în 2024. Am scris articolul pentru a vă răspunde și celor care ați întrebat și celor care nu știați că ați dori să știti.

Deci un fel de tips and tricks pentru a găsi cărți ieftine sau gratuite:

  • căutați cărți care sunt oferite de autori gratuit! nu de portaluri care le piratează
  • anticariatele fac mereu soldari de prețuri sau lichidare de stoc fiindcă primesc tot mai multe cărți din import
  • site-uri unde să găsiți bundle-uri (seturi) de cărți la un preț redus pentru că le cumpărați mai multe la o plată
  • Amazon stuff your Kindle day
  • audible – dacă vreți să le ascultați
    • goodreads și eu și mulți cititori suntem de acord că dacă preferași să fie citită pentru voi, nu să o citiți voi, e tot citită că scopul este să cunoșteți, înțelegeți, rămâneți cu idee după ce ați citit, sau în acest fel, ascultat cartea
  • podcasturi care citesc din cărți
  • rezumate de cărți unde costă de obicei o sumă modică să aflați esența din cărți (economisiți și timp)
  • abonamente de lectură cum sunt scribd, everand, etc
  • fundații religioase care oferă acces la biliotecile lor
  • abonamente la bibliotecile locale

Și lista de dezavantaje pentru tranparență:

  • nu veți găsi tot ce vă place la preț convenabil
  • dacă acceptați să citiți în funcție de preț, multe nu sunt în interesul principal
    • dar! formați curltură generală care poate să fie utilă în unele contexte sau vă ajută să creșteți toleranța la informații care nu sunt egoist valabile pentru plăcerea de a citi
  • aveți de consumat mai mult timp și atenție voluntară ca să le găsiți
  • unele cărți ieftine sunt cu adevărat dezamagitoare, altele sunt perle reale ascunde sub prețul de zero bani
  • aveți de căutat constant deoarece cele care vin ușor și cu reclame sunt de obicei cu preț mai ridicat (costa pentru cei care le distribuie spă ajungă la voi prin reclame)

Lista de avantaje pe care sunteți liberi să o dezvoltați după ce vă interesează:

  • cititi, dezvoltați cunoștințe noi, vă lărgiți orizontul
  • este o activitate utilă și ieftină
  • dacă este pentru copii, îi invățati un mod de coping mai benefic decât drogurile sau riscurile necalculate
  • vă îndepliniți obiectivul cu buget avantajos

autor: Doris Pop