Tag: psihologie

Un gând de final de carte care merită împărtășit

Posted on Tagged , , , , Leave a comment

“Suntem abordați adesea de cititori care se plâng de cât este de dificil copilul/fratele/șeful/partenerul lor de afaceri. Cu toții par nerăbdători să obțină ajutor. Noi le adresăm câteva întrebări și propunem câteva sugestii, dar fiecare dintre ele este refuzată rapid: „Am încercat deja asta”, „Nu”, „Nu va funcționa.” Abia cu câțiva ani în urmă am înțeles că, de fapt, ei nu ne cereau sfatul; ne cereau permisiunea de a renunța la luptă. „Sunt epuizat. M-am săturat. E în regulă dacă renunț?” Așa că am început să le dăm un răspuns diferit: „Se pare că ai făcut tot posibilul, că ai încercat cam tot ce se putea încerca.”

Oamenii au adorat acest răspuns; multi dintre ei și-au ascuns cu greu bucuria. Aproape că putem auzi conversația pe care o vor purta atunci când vor ajunge acasă: „Dragul meu, am fost la acea conferință și iată ce mi-a zis specialistul: mama ta este oficial imposibilă!” “

referință: Comunicare Defectuoasă, Douglas Stone

Ce să știm despre ce gândim 

Posted on Tagged , , , , , , , Leave a comment

Despre noi 

Trei interpretări de bază bazate pe trei întrebări: 

  • Sunt un om bun? 
  • Merit iubire?
  • Sunt competent? 

Standarde: niveluri, criterii și cerințe pe care le avem despre comportamentul nostru, care pot să fie gândite și despre ceilalți. De exemplu, dacă mă aștept să citesc cinci pagini pe zi din orice carte, iar într-o zi nu am citit, voi putea să spun că m-a dezamăgit acțiunea mea, neatingând standardul. 

Despre lume și ceilalți (care se pot folosi și pentru a ne explica despre noi, nu doar despre mediul exterior): 

Așteptările 

Ce prezicem și dorim să se întâmple, cum considerăm că este de preferat să fie realitatea. 

Evaluările

Analizarea pe baza unor repere a ce trăim și ce facem, de exemplu, am cumpărat o ciocolată și ne întreabă cineva cum ni s-a părut, putem să spunem că ne-a plăcut, că are o aromă anume și ne încântă, că este destul de dulce, evaluăm ciocolata și experiența mâncatului ei. În mod similar, comportamentul cuiva poate să fie evaluat, a dansat atât de frumos, a negociat cu pasiune, a iertat ușor. 

Compararea 

Analiza în paralel a unor opțiuni, persoane, comportamente care evidențiază diferențele și similitudinile dintre ele, de obicei realizată cu scopul de a concluziona cared intre variante este mai potrivită, mai dorită sau de evitat. 

De ce simțim emoțiile? 

Le simțim pentru că am interpretat realitatea într-un fel anume. Am presupune că evenimentele de viață ne dictează emoțiile, dar de fapt felul în care interpretăm aceste evenimente, se interpune și așa ajungem să simțim anumite emoții. 

Doi oameni care tocmai au aflat că vor fii tați, unul dintre ei se bucură pentru că își dorea de mult să fie părinte, iar celălalt nu se bucură la fel ci se întristează pentru că gândește la cum o să reușească că strângă resursele pentru a crește acel copil, chiar dacă își dorea și el să fie părinte. Fiecare s-a concentrat pe aspecte diferite ale realității și în acest fel a ajuns la rezultate diferite, deci emoții diferite. 

referințe: defective.

Riggenbach , Jeff. The CBT Toolbox: A Workbook for Clients and Clinicians (English Edition) (p. 12). Kindle Edition.

autor: Doris Pop

Un nou medicament este testat pentru a înlocui opiodele

Posted on Tagged , , , , , , , , , , , Leave a comment

SBI-810 este un nou medicament care poate să aibă același efect ca opioidele, testat pe șoareci, a avut efect similar, iar combinat cu opioidele, le-a îmbunătățit efectul.

Ce este mai important la efectele lui, lipsa de efecte negative comune opioidelor, cum sunt constipația și combinat cu opioidele, a prevenit creșterea toleranței care se desvoltă de obicei în consumul de lungă durată.

Studiile și medicamentul au fost dezvoltate pe baza nevoii de alternative pentru clasicele eliminatoare de durere intensă pentru a găsi moduri de a reduce durerea fără efectele adverse.

referință: https://www.sciencedaily.com/releases/2025/05/250519131126.htm

autor: DORIS POP

Cum gestionează stresul diferit cei sănătoși mental și cei cu tulburări?

Posted on Tagged , , , , , , , , , , , , Leave a comment

Stresul este un fenomen dificil de gestionat pentru oricine, dar cei cu tulburări emoționale, psihologice, îl gestionează și mai greu.

Din ce motive poate să fie mai greu de gestiont stresul de către aceștia?

  • credințe iraționale
  • lipsa abilităților de reglare emoțională
  • consum mult de energie cu problemele emoționale
  • interpretarea eronată a realității
  • indisponibilitate de a accepta că au de rezolvat problema stresantă
  • negarea realității
  • intoleranța la stres (nici nu îș dau voie să simtă că sunt stresați ca să se poată calma)

Dacă te regăsești în una dintre situațiile prezentate, sunt șanse mari să te poți elibera de aceste poveri prin terapie, auto-terapie sau consiliere și coaching.

referință: https://www.sciencedaily.com/releases/2025/05/250522125408.htm

autor: Doris Pop

Apreciem orașele cu multe cartiere, distanțe mari?

Posted on Tagged , , , , , Leave a comment

Un studiu interesant și util pentru oricine este interesat de transportul în oraș, a fost publicat în Nature, menționând o ierarhie a orașelor în funcție de cât de umblabile sunt distanțele dintre reperele orașului.

În imagine se poate vedea dă Europa stă cel mai bine la acest capitol, având orașe mai vechi, formate înainte de exista industrializarea mașinilor moderne și mai ieftine.

Cu cât este mai albastru cercul orașului, cu atât este mai umblabil, iar cu cât este mai roșiatic, ei bine, este mai puțin posibil de parcurs trasee în el doar prin plimbare.

referință:

Nature 634, 38 (2024)

doi: https://doi.org/10.1038/d41586-024-03145-3

autor: Doris Pop

De ce se mută iubireii împreună? Pardon, persoanele implicate romantic pe termen lung sau mediu

Posted on Tagged , , , , , , , , , Leave a comment

Ne putem gândi la motive multiple, cele documentate prin date sunt raportate de cei de la PSychology Today ca fiind:

  • scop de conveniență, cohabitarea are multe beneficii, nu doar romantice, ci și financiare, legale, psihologice, etc 16%
  • scop de a petrece timp împreună, pentru a fi mai la îndemână să discute, să se apropie, să se conecteze cu celalalt 8%
  • scop de testare a relației, au declarat participanții că doreau să verifice dacă le rezistă relația și dacă se mută împreună 25%
  • scop pragmatic, adică își doreau doar beneficiile, nu căutau să petreacă timp cu partenetul să aibă conveniența de a-i avea aproape 11%
  • scopuri complete, cu prioritate pentru conveniență, adică au avut toate motivele, dar au prioritizat unul dintre ele 27%
  • mai multe motive amestesce, scopuri în grupuri de câte trei, specific, testare, conveniență suplimentară, timp împreună 12%

Grupul cu scopuri de câte trei au avut cea mai mare satisfacție raportată în comparație cu ceilalți.

autor: Doris Pop

referință: https://www.psychologytoday.com/us/blog/meet-catch-and-keep/202505/why-do-couples-move-in-together-the-reasons-matter

Tatuajele, din perspectiva imaginii corporale și a recuperării în tulburări alimentare

Posted on Tagged , , , , , , , , , , , Leave a comment

Dacă încă judeci oameni care aleg să aștearnă cerneală pe pielea lor din diverse motive, probabil ai destul timp să citești și acest articol.

Sper că îl citești din curiozitate, nu din dorința de a judeca morala tatuajelor.

Ce s-a mai studiat în cercetarea din domeniu:

  • tatuajele pot să fie un mod de a ne exprima angajamentul pentru vindecare
  • unii declară că pentru ei tataujele sunt terapeutice, se simt ca o ședință de terapie, unde se destind, deși doare
  • alții susțin că pentru ei tatuajele sunt un mod de a devia de la standardele tradiționale de frumusețe

Pentru cei intervievați în studiu, tatuajele au fost o oportunitate de a acționa cu sens, cu emoție și cu speranță, nu doar de a tatua ceva estetic sau inestetic pe piele.

autor: Doris Pop

referință: https://www.psychologytoday.com/us/blog/mind-your-body/202505/how-tattoos-support-body-image-and-eating-disorder-recovery

Mirosul, un factor de protecție pentru memorie?

Posted on Tagged , , , , , , , , , , , , Leave a comment

Nu suntem singurii care s-au întrebat acest lucru, iar niște cercetători au aplicat răspunsul printr-un joc în care au folosit mirosul, integrat în ce avea de rezolvat participantul în joc, în așa fel încât să verifice dacă ar ajuta la îmbunătățirea performanțelor cognitive.

Deja sunt destul de multe date care confirmă că stimularea olfactivă ajută la prevenția sau amânarea, ameliorarea demenței, dar pentru că știința poate să fie și distractivă, au folosit cunoașterea pentru a crea un joc pe care îl pot accesa cei care au nevoie să își antereneze mintea.

Ce îl face și mai interesant și modern, este că face parte din categoria jocurilor de VR, adică realitate virtuală și că persoana prin acel joc se imersează în contextul propus, stimulant, dar nu doar audio-vizual, ci și cu mirosuri specifice care să completeze fundalul sau scena.

autor: Doris Pop

referință: https://www.sciencedaily.com/releases/2025/04/250430142346.htm

Fericirea, nenorocirea asta cu endorfine

Posted on Tagged , , , , , , , , , , , , , Leave a comment

Căutați fericirea? Aș spera că nu chiar, că poate, dacă o căutați prea tare, se ascunde de voi. Știați? Cu cât căutăm mai mult fericirea ca o obsesie, cu atât nu avem cum să ne bucurăm de viață.

De ce? Pentru că adesea, căutând voluntar, foarte frecvent, în tot ce facem, fericirea, nu mai ajungem să ne bucurăm de realitate și să o apreciem, fiind atât de focusați doar pe a atinge acele standarde și scenarii trasate anterior.

Ne creem o regulă pe care nu avem cum să respetăm sau împlinim. Dar dacă alegem să ne orientăm deciziile spre ce ne convine, ce are sens pentru noi, ce preferăm, ce ne bucură, ne de place și când simțim plpcere, BINGO. Avem parte de momente care adunate, acelea sunt, conform religiilor, științei și altor încercări de a explica viața, monentele care însumate ne fac să spunem: anul acesta a fost unul bun, am trăit o experiență faină, ce mi-a plăcut în vacanță, ce echipă mișto am avut la proiect, ce relație frumoasă am avut până acum, hai să continuăm așa.

Deci, trei categorii de bază, deși sunt mai multe:

  • plăcere, câteodată, nevinovată mai ales
  • bucurie, ce ne încântă sufletul
  • împlinire, ce are sens pentru noi și valorile noastre

Dacă ți-aș propune să compui o listă de 50 de exemple de activități care pot să ajute să spui că ai o viață fericită, pe al câtelea loc ai pune liniștea sufletească sau pacea mentală?

autor: Doris Pop

referință: https://www.sciencedaily.com/releases/2025/05/250502102702.htm