Ce este dezvoltarea personală?

Poate să fie definită ca o depășire a unor tipare vechi și inutile dar și ca o aprofunzarea a cine suntem, ce putem să realizăm și cum reușim să ne schimbăm.

Tipuri de dezvoltare personală:

● “Dezvoltarea intelectuală, îmbogățirea cunoștințelor despre lume și dezvoltarea capacității de gândire;

● Dezvoltarea emoțională, capacitatea de a te îmbogăți emoțional;

● Experiența, capacitatea de a te folosi de experiență pentru dezvoltare

pozitivă și schimbare;

● Cunoașterea de sine, să afli mereu alte lucruri despre tine însuți, lucruri care îți dau mai multe șanse de a-ți folosi la maximum potențialul.”

referință: Psihologie Pozitivă, Charlotte Styles

autor: Doris Pop

3 documentare neplictisitoare pe VOYO

  1. Johnny vs Amber: de la dragoste la ură

Documentarul surprinde momentele prin care trec cei doi în timpul divorțului public.

2. Cristina Neagu: Un 8 de neoprit

21 de minute despre legenda handbalului global

3. Regina cocainei

Două decenii de condus un imperiu de cocaină nu trec ușor, iar doamna aceasta ne uimește cu reziliența și cu viclenia ei.

Autor: Doris Pop

Un nou medicament este testat pentru a înlocui opiodele

SBI-810 este un nou medicament care poate să aibă același efect ca opioidele, testat pe șoareci, a avut efect similar, iar combinat cu opioidele, le-a îmbunătățit efectul.

Ce este mai important la efectele lui, lipsa de efecte negative comune opioidelor, cum sunt constipația și combinat cu opioidele, a prevenit creșterea toleranței care se desvoltă de obicei în consumul de lungă durată.

Studiile și medicamentul au fost dezvoltate pe baza nevoii de alternative pentru clasicele eliminatoare de durere intensă pentru a găsi moduri de a reduce durerea fără efectele adverse.

referință: https://www.sciencedaily.com/releases/2025/05/250519131126.htm

autor: DORIS POP

Cum gestionează stresul diferit cei sănătoși mental și cei cu tulburări?

Stresul este un fenomen dificil de gestionat pentru oricine, dar cei cu tulburări emoționale, psihologice, îl gestionează și mai greu.

Din ce motive poate să fie mai greu de gestiont stresul de către aceștia?

  • credințe iraționale
  • lipsa abilităților de reglare emoțională
  • consum mult de energie cu problemele emoționale
  • interpretarea eronată a realității
  • indisponibilitate de a accepta că au de rezolvat problema stresantă
  • negarea realității
  • intoleranța la stres (nici nu îș dau voie să simtă că sunt stresați ca să se poată calma)

Dacă te regăsești în una dintre situațiile prezentate, sunt șanse mari să te poți elibera de aceste poveri prin terapie, auto-terapie sau consiliere și coaching.

referință: https://www.sciencedaily.com/releases/2025/05/250522125408.htm

autor: Doris Pop

Singurătate și relații

Singurătatea nu e bună, în afara cazului în care o căutăm dinadins, nu e sănătoasă pentru noi. De ce? Este în majoritate percepută ca o lipsă sau o pierdere, deci deloc pozitiv.

Care sunt posibilele efecte documentante până în prezent: accelerarea îmbătrânirii, schimbare tiparului de somn, tristețea, însingurarea, izolarea, inflamații, stări de apatie. Acestea și altele sunt destul motive pentru a încerca să întegrăm cât mai mulți oameni în activități comunitare, a contacta oamenii cunoscuși și pe cei dragi pentru a le aminti că nu sunt singuri, a ne implica în activități din zona de trai, a căuta prietenii și a ne înțelege, a asculta pe alții, a le da voie să fie în preajma noastră.

Ce poți face zilnic sau sfătui pe cineva care are nevoie, să facă zilnic:

  • contactează zilnic pe câte cineva
  • introdu în rutina ta evenimente cu alte persoane
  • conștientizează cât de singur sau în relații ești

și aș adăuga:

  • folosește rețelele de socializare, dacă mediul nu îți permite să contactezi în persoană oamenii
  • ascultă activ, când și se poveștește experiența cuiva
  • participă la evenimente sociale
  • cunoaște oameni noi
  • redu-ți așteptările pentru oamenii noi, căci poate cunoști pe cineva care te poate surprinde plăcut

autor: Doris Pop

referință: https://www.psychologytoday.com/us/blog/media-spotlight/202505/why-daily-connection-matters-more-than-you-think

Pot imaginile cu ochi sau priviri să ne facă mai altruiști?

Datele sunt mixte, nu aș avea de ce să îți spun că știm sigur că așa este. Unele studii au rezultate care confirmă ipoteză, iar altele, care infirmă. De ce?

Ipotezele derivate în urma meta-analizei care a constatat că nu putem confirma doar sau infirma doar predicția sunt despre alți factori care pot să contribuie la rezultate, chiar dacă nu sunt observați direct:

  • mărimea imaginii
  • cât de recent a fost văzută imaginea înainte de a decide dacă se face donația
  • prezența și interpretarea normelor sociale al grupului de apartenență a participantului
  • identitatea, valorile celui care donează
  • alți posibili factori, de moment sau context

autor: Doris Pop

referință: https://www.psychologytoday.com/us/blog/prosocial-behavior/202505/do-watching-eye-images-increase-charitable-donations

De ce se mută iubireii împreună? Pardon, persoanele implicate romantic pe termen lung sau mediu

Ne putem gândi la motive multiple, cele documentate prin date sunt raportate de cei de la PSychology Today ca fiind:

  • scop de conveniență, cohabitarea are multe beneficii, nu doar romantice, ci și financiare, legale, psihologice, etc 16%
  • scop de a petrece timp împreună, pentru a fi mai la îndemână să discute, să se apropie, să se conecteze cu celalalt 8%
  • scop de testare a relației, au declarat participanții că doreau să verifice dacă le rezistă relația și dacă se mută împreună 25%
  • scop pragmatic, adică își doreau doar beneficiile, nu căutau să petreacă timp cu partenetul să aibă conveniența de a-i avea aproape 11%
  • scopuri complete, cu prioritate pentru conveniență, adică au avut toate motivele, dar au prioritizat unul dintre ele 27%
  • mai multe motive amestesce, scopuri în grupuri de câte trei, specific, testare, conveniență suplimentară, timp împreună 12%

Grupul cu scopuri de câte trei au avut cea mai mare satisfacție raportată în comparație cu ceilalți.

autor: Doris Pop

referință: https://www.psychologytoday.com/us/blog/meet-catch-and-keep/202505/why-do-couples-move-in-together-the-reasons-matter

Cât avem nevoie să dormim?

Încep articolul cu exclamația: nu există o regulă valabilă pentru toată lumea. Fiecare în funcție de vârstă, gen, probleme, performanță, nivel de energie, activitate desfășurată, nivel de stres, stil de viață are nevoi diferite și își antrenează corpul pentru cantități diferite de somn.

Cei de la PSychology Today, au găsit și informația cu numărul de ore de somn, clasificat în funcție de țara în care dormeau participanții. Pare o diferență mare între Japonia și celelalte țări, dar diferența este de doar două ore, japonezii având o medie de 6,3 ore, iar francezii, care au avut cele mai mari scoruri, o medie de 7,8 ore.

Dacă ar măsura la noi în țară, ce medie ar rezulta, pentru adulți? Am găsit doar informații despre copii pentru acest subiect.

autor: Doris Pop

referință: https://www.psychologytoday.com/us/blog/night-sweats-and-delusions-of-grandeur/202505/whats-a-healthy-amount-of-sleep-the-answer-may

Tatuajele, din perspectiva imaginii corporale și a recuperării în tulburări alimentare

Dacă încă judeci oameni care aleg să aștearnă cerneală pe pielea lor din diverse motive, probabil ai destul timp să citești și acest articol.

Sper că îl citești din curiozitate, nu din dorința de a judeca morala tatuajelor.

Ce s-a mai studiat în cercetarea din domeniu:

  • tatuajele pot să fie un mod de a ne exprima angajamentul pentru vindecare
  • unii declară că pentru ei tataujele sunt terapeutice, se simt ca o ședință de terapie, unde se destind, deși doare
  • alții susțin că pentru ei tatuajele sunt un mod de a devia de la standardele tradiționale de frumusețe

Pentru cei intervievați în studiu, tatuajele au fost o oportunitate de a acționa cu sens, cu emoție și cu speranță, nu doar de a tatua ceva estetic sau inestetic pe piele.

autor: Doris Pop

referință: https://www.psychologytoday.com/us/blog/mind-your-body/202505/how-tattoos-support-body-image-and-eating-disorder-recovery

Cum ne dăm seama că ne mișcăm?

Avem acess la tehnologii noi, deci putem să le folosim și în scopuri de cercetare și descoperire. Un exemplu bun de urmat este cel al unei echipe din Tokio, care au monitorizat și asociat mișcare mâinii cu harta reprezentată, folosind o mănușă pentru a verifica cum este reprezentată mișcarea, cum este realizată cât de voluntar a fost realizată mișcarea.

De ce ne pasă? Pentru că atunci când învățăm abilității motorii noi, ridicatul mâinii, un sport, cum se pune mortar și cum se lipește faianța, cum se lovește mingea pentru a ajunge la poartă, sau atunci când se exersează mișcări pentru recuperare post rănire, am presupune că oricine gândește mișcarea, apoi o execută cum și-a reprezentat-o prin harta mentală gândită. Dar de cele mai multe ori, cei care învață noile mișcări, mai degrabă acționează în mod repetat, și așa explorează ce rezultă din mișcările făcute.

Mai simplu spus, dacă îi explică antrenorul cum să dea mingea la coș, nu își construiește o hartă fixă de mișcare sportivul novice, ci exersează aruncarea, ca mai apoi să poată să își calibreze direcția, forța și alte detalii.

Revenind la povestea despre studiul menționat, mânușa a fost folosită pentru a ghida un cursor pe un ecran, unde a putut să fie observată și analizată mișcarea, descoperind mișcări similare, dar diverse, nu identice, conform cu o hartă, ci mai degrabă cu tendință exploratorie pentru a afla participantul ce se întâmplă dacă mută cursorul undeva pe ecran.

autor: Doris Pop

referință: https://www.sciencedaily.com/releases/2025/04/250430142734.htm