Virtuțile și caracterul

“Cartea Character Strengths and Virtues: A Handbook and Classification (T răsături de caracter şi virtuţi: O clasificare) de Christopher Peterson şi Martin Seligman evidenţiază şase virtuţi fundamentale ale omului, curajul fiind una dintre ele.

Curajul poate fi defalcat în patru subcategorii principale: îndrăzneală, perseverenţă, onestitate şi elan. Să facem un mic inventar al modurilor în care curajul poate să apară în viaţa ta:

1 . Îndrăzneala: Când ai apărat ultima dată un adevăr într-o situaţie dificilă? Ernest Hemingway a definit curajul ca fiind „graţie sub presiune”. Această calitate presupune capacitatea de a rezista la atacuri fizice şi psihice deopotrivă,162 / Ecuaţiile emoţionale precum şi asumarea riscului de a fi nepopular şi/sau de a înota împotriva curentului.

2. Perseverenţa: Gândeşte-te la un moment când ai continuat să crezi într-o idee, obiectiv sau relaţie mult timp după ce alţii au renunţat. A fost aceasta o formă de curaj sau de prostie? În cazul primei variante, cum te-ai simţit când perseverenţa ta a dat roade? Ai prins încă şi mai mult curaj?

3. Onestitatea: Îţi vine în minte o situaţie când a trebuit să spui adevărul – chiar cu riscul ca acest lucru să aibă consecinţe grave? Cu toţii aspirăm la o viaţă integră, dar în anumite circumstanţe e nevoie de mult curaj pentru atingerea acestui deziderat – cum ar fi să te trezeşti în postura de informator la locul de muncă sau să fii tu cel care spune lucrurilor pe nume în familie.

4. Elanul: S-a întâmplat vreodată ca grupul din care faci parte să fie ţinut în expectativă o perioadă îndelungată, dar membrii acestuia să-şi păstreze calmul şi curajul graţie poftei tale de viaţă şi a optimismului tău? Curajul poate fi contagios atunci când fie şi numai o singură persoană se arată încrezătoare în reuşită.”

referință: Conley, C. (2012). Emotional equations: Simple truths for creating happiness+ success. Simon and Schuster.

autor: Doris Pop

Factori care determină starea de flux

Ce este fluxul: o stare de concentrare în care ne desfășurăm activitatea cu ușurință, ne deconectăm de la context și ne putem face activitatea într-un mod care se simte ca un val sau ca un flux, ca și cum competența și starea ne permit să lucrăm continuu, cu efort susținut care nu pare sau nu se simte ca fiind un efort.

Csikszentmihalyi este propunătorul teoriei și a identificat factori care indică starea de flux:

1. Obiective clare care definesc succesul.

2. Feedback direct şi imediat, astfel încât să te poţi adapta din mers.

3. Un echilibru permanent între nivelul tău de calificare şi provocarea căreia trebuie să-i faci faţă.1 38 / Ecuaţiile emoţionale

4. Capacitatea de a te concentra exclusiv pe acea activitate până reuşeşti să o duci la bun sfârşit.

5. Faptul că uiţi de tine atunci când acţionezi în deplină cunoştinţă de cauză. Asta poate însemna că uiţi chiar şi de nevoile fizice.

6. Adesea, pierzi noţiunea timpului când eşti prins cu treaba.

7. Sentimentul că eşti stăpân pe situaţie.

8. Nu simţi nici un efort, pentru că ceea ce faci îţi aduce în sine multă satisfacţie.

autor: Doris Pop

referință:

Conley, C. (2012). Emotional equations: Simple truths for creating happiness+ success. Simon and Schuster.

Cele șapte tipuri de bucurie

Paul Ekman explică că în studiile sale a observat mai multe tipuri de bucurie fiind exprimare similar sau diferit prin expresiile faciale ale participanților la studii:

  • Amusement Fiero (the delight of meeting a challenge) – bucuria unei provocări
  • Relief – ușurarea, eliberarea că ceva neplăcut a trecut sau nu mai apare
  • Excitement – entuziasmul
  • novelty Awe – surpriza noutății sau mirarea noutății
  • wonder – admirarea a ceva frumos, nou sau special
  • Sensory pleasures (in each of the senses) – plăcerile senzoriale
  • Calm peacefulness – calmul sau pacea interioară

Doar pentru o parte dintre ele datele sunt în mod repetat validante, pentru unele, încă nu sunt suficiente date pentru a confirma sigur că se diferențiază de celelalte tipuri de bucurie.

Goleman, Daniel. Destructive Emotions: A Scientific Dialogue with the Dalai Lama (English Edition) (pp. 138-139). (Function). Kindle Edition.

autor: Doris Pop

Emoțiile distructive conform budismului

Care sunt cele șase emoții necăjitoare

  • atașamentul sau dorința (craving)
  • furia
  • mândria
  • ignoranța
  • deziluzia
  • confuzia sau neîncrederea

Unele dintre acestea sunt referitoare la ceva, un obiect, fie că ne dorim să ne apropiem de obiect sau simțim repulsie, dorim să ne îndepărtăm. Îndoiala (doubt, confuzia) necăjitoare este doar referitoare la acel tip de confuzie care ne face să nu înțelegem realitatea sau să o percepem distorsionat. Varianta funcțională a îndoielii este cea care ne pune pe gânduri, să căutăm mai multe informații, să înțelegem mai multe perspective, să comparăm sursele de informare, etc.

Este o virtute și în budism, nu doar în știință, să fim sceptici, cu măsură, să gândim critic ce ni se povestește și să ne argumentăm credințele.

Goleman, Daniel. Destructive Emotions: A Scientific Dialogue with the Dalai Lama (English Edition) (pp. 101-103). (Function). Kindle Edition.

autor: Doris Pop

Cărți pentru copii în limba română și engleză

Pe lângă lansările de cărți din anii recenți, am avut plăcerea să citesc cărți pentru copii pe voxa, unde am ales dintre multele titluri, câteva care mi-au plăcut destul de mult încât să vreau să povestesc lumii despre ele.

Prima mențiune care m-a surpins, Doris the Singing cow, da, Doris, o vacă care cântă. Relatable, ce să zic. Cartea este drăguță, amuzantă, sau mai degrabă distractivă, și potrivită pentru o lectură de seară.

Marea carte despre emoții este recomandată și copiilor și adulților, de fapt orice care despre emoții pentru copii, se potrivește și adulților interesați de ele. Aceasta în particular mi-a plăcut pentru grafica folosită, care ajută la a face mai atractiv subiectul pentru copii și părinți.

Seria de cărți cu norișorul roz este superbă, poveștile sunt destul de lungi, deci pentru cei mici mici, e nevoie să le citească părinții, dar sunt povestioare cu punct culminant și tâlc și cea mai faină mi s-a părut cea în care norișorului îi era teamă de întuneric și a învățat de la copilașul care citea că a învățat din cărți de există întuneric și cum să nu îi mai fie frică de el.

Am tot văzut reclame cu cartea Țup, de fapt cu cărțile, că este și aceasta o serie. Ca orice om matur și cu interese de adult mi-am dorit să o citesc și nu știam cum să o motivez pe lista de cumpărături, dar cititnd-o pe voxa, măcar pe una dintre ele, am avut ocazia să descopăr că nu doar reclama a fost de carte, ci și cartea de reclamă. Scrise fain, cu stil, destul de simplu și desenele sunt suberbe, atât de superbe că m-au distras de la poveste.

autor: Doris Pop

Exercițiul amintirilor iertate

• Închide ochii și amintește-ți oamenii care te-au rănit sau te-au provocat.

• Vorbește cu fiecare în parte. Când sunteți față-n față, spune fiecăruia: „Te las să fii așa cum ești și astfel las partea din mine care este ca tine să se vindece“.

• Inspiră adânc și apoi expiră.

• De fiecare dată când vorbești cu unul dintre acești oameni, lasă-i pe cei care te-au rănit să fie așa cum sunt — nu este nevoie să le transmiți ură, să le dorești durere și nici să simți iubire.

• Eliberează-te complet de orice.

• Predă-te complet golului din tine.

• Lasă-te să fii critic cu tine însuți.

• Lasă lumea să fie așa cum este și să facă ce vrea prin intermediul tău.

• Lasă totul din viața ta să fie așa cum este.

• Lasă-te să fii așa cum ești.

• Lasă totul să fie așa cum este.

  • Lasă trecutul tău să fie așa cum a fost.• Lasă-ți deciziile trecute să fie așa cum au fost.

• Lasă lumea să fie așa cum este.

Însăși dorința de a lăsa frica să existe înseamnă că nu încercăm să ne schimbăm. Asta înseamnă vindecare. A-ți lăsa frica să existe înseamnă că ești în contact direct cu frica și durerea ta pe măsură ce ele se desfășoară în tine, iar asta presupune mult curaj.

autor: Doris Pop

referință: David Hawkins, Harta Conștiinței

Exercițiu de cunoaștere 

1. Ce vrei să obții în viața ta?

2. De ce îți este frică dacă nu reușești să obții acel lucru?

3. Pentru ce te judeci că nu ai obținut?

4. Îți poți aminti un eveniment stimulator care îți declanșează

frică și autocritica?

5. Cum îți ascunzi frica și autocritica? Cum te prefaci că ești

bine?

6. În legătură cu ce te judeci? 

referință: David Hawkins, Harta Conștiinței

autor: Doris Pop

Exercițiu cu amintire dureroasă emoțional

Închide ochii.

Mergi înapoi în timp și gândește-te la o situație dureroasă din trecut.

Amintește-ți ce s-a întâmplat.

Cu cât timp în urmă s-a petrecut această situație?

Ce vârstă aveai?

Încearcă să îți amintești cât mai multe lucruri despre fiecare persoană implicată.

Fă o pauză.Reflectă profund asupra efectelor pe care acele experiențe le-au avut asupra ta, fără să le judeci sau să fugi de ele.

Observă-ți corpul pentru a simți orice durere din orice parte a corpului care păstrează amintirea acestui trecut.

Observă temerile pe care le-ai păstrat.

Ce concluzii ai tras sau ce decizii ai luat în ceea ce te privește ca urmare a acestei situații?

Credeai că era ceva în neregulă cu tine?

Credeai că nu meriți să fii iubit?

Ce presupuneri ai făcut în legătură cu tine?

Ce impact au acele concluzii și presupuneri asupra vieții tale de astăzi?

referință: David Hawkins, Harta Conștiinței

autor: Doris Pop

Memoria ascunsă sau implicită

Uneori ne întrebăm ce ne motivează și ne spunem exemplele pe care le știm conștienți, nefiind abili să le identificăm pe cele mai puțin cunoscute.

“Memoria ascunsă este alcătuită din tipare inconștiente de învățare așezate în straturile inconștiente de interconexiuni din creier. Aceste tipare nu sunt accesibile minții noastre conștiente. Pe scurt, nu ne amintim când s-a format. Uneori, este posibil să se fi format înainte de naștere. Această amintire poate fi accesată doar prin asocieri între un eveniment din prezent și experiența originală ce a creat-o.

Amintirile ascunse pot fi exprimate prin următoarele moduri:

Emoții — ce simțim (frică, fericire, surpriză, rușine, dezgust etc.)

Percepții — imaginea unui stimul (asociere vizuală).

Reacții fizice — comportamente motorii sau acțiuni efectuate (ceea ce facem).

Senzații corp–memorie — durere fizică (simțită în organele interne, în membre etc.).

De exemplu, dacă am avut o experiență dureroasă în trecut, cum ar fi un atac provocat de o persoană sau un animal, am trăit emoția fricii. Mai târziu, în viață, când o amintire similară este stimulată, vom simți aceleași senzații fizice în corp. Însă, în ceea ce privește amintirea noastră ascunsă nu există un act conștient de reamintire. Acea parte a creierului numită hipotalamus nu este deloc implicată pentru că se dezvoltă după vârsta de doi ani.”

referință: David Hawkins, Harta conștiinței

autor: Doris Pop