extras citat din carte:

Unii autori (Lieberman, 2018) susţin că modul în care manifestăm furia depinde, pe lângă acest mediu social de învăţare, şi de anumite trăsături de personalitate sau caracteristici ale sistemului nostru nervos şi de modul în care tindem (adesea cu o importantă componentă înnăscută, influenţată apoi de mediul de ataşament) să reacţionăm la pericol. Conform autorului David

Lieberman (2018), în faţa unei situaţii cu potenţial de pericol vom reacţiona cu:

* Furia asertiv-agresivă (reacţia de luptă): încercăm să controlăm situaţia într-un mod evident.

* Furia pasiv-agresivă (reacţie de fugă): încercăm să controlăm prin modalităţi subtile, căutând să evităm de fapt o confruntare.

* Furia suprimată (reacţie de fugă): nu ne conştientizăm furia şi încercăm să ne convingem să nu simţim.

* Furia de tip „imobilizare” (reacţie de îngheţ): simţindu-ne neputincioşi în faţa pericolului, ne închidem pentru a evita suferinţa. Mă închid în faţa lumii ca să fiu în siguranţă.

referință: Adela Moldovan, Față în față cu furia

autor: Doris Pop