Locul unde știința și oamenii se întâlnesc!
sau despre ce mai bârfesc academicienii cu sens
Un podcast de la Cambridge
MIT, de întâmpină cu un podcast
Un alt fel de podcast, o lecție despre gândire critică
nu e chiar podcast, sunt cursuri sau discursuri ale academicienilor, dar se pot asculta la fel ca un podcast, Harvard style
sau despre ce bărfesc academicienii cu sens
UBB Psihologie are canal de youtube și prezintă informații utile pentru oricine vrea să le descopere
CUZA talks este o formă modernă manifesc editorial
Universitatea Aurel Vlaicu din Arad are un podcast fain
Mai știti povești din astea puse pe film pe care ar merita să le ascultăm?
autor: Doris Pop
Dacă este un abonament de revistă pe care mi l-am dorit de ani de zile și nu consideram că aș fi pregătită să îl pot citi și înțelege, este Harvard Business Review.
După ce de ziua mea mi-am cadorisit un abonament pentru o lună pentru a verifica dacă chiar a meritat așteptarea și anticiparea, pot să spun cu părere de rău, da, a meritat. Am citit și citesc, chiar dacă nu pe subiecte de psihologie doar, articolele lor și apreciez stilul clar, liber, ușor de a scrie, parcă ar explica cu har, nu cu cuvinte.
Mă bucur să fii putut accesa în final, cu curaj, acest abonament care este doar un alt abonament la o altă revistă, care scrie despre business, trenduri în domeniul leadershipului, dar cel mai important momentan, despre starea de bine a angajaților și cum să înțelegem cum pot să fie ajutați să performeze la muncă, având grijă de sănătatea lor mentală.
Am un drag de HBR, nu pot explica, pentru mine nu e doar o altă revistă, e acea revistă, nu se pus pe piedestal, ci de citit cu atenție la fiecare ediție, de înțeles, de trăit, este fenomenală.
Și gata cu laudele pentru moment, verificați și voi niște exemple și vedeți dacă și voi descoperiți aceeași ușurătate cu care scriu ei despre lucuri atât de complexe.
Se spune că ce nu schimbăm, acceptăm, ei uite, am schimbat ceva prin a studia mai mult interesele personale și a depune resurse și efort între obiectivele mele.
autor: Doris Pop
link abonare: https://hbr.org/subscriptions
(mergeți până la capătul paginii pentru a vedea opțiunea de acces digital doar)
Lenea este comodă, dar uneori dăunătoare pentru succes și sănătate, iar alteori, necesară pentru inovare. În concepția tibetană lenea neproductivă este considerată ca fiind una dintre posibilele cauze ale suferințelor. Dar la ce fel de lene se referă de fapt această dogmă?
Surprinzător, lelo este despre o persoană care nu depune efort în a cultiva virtuți, nu în a depune efort în general. Se folosește pentru a descrie pe cineva, care, de exemplu, deși lucrează 16 ore pe zi, nu depune efort pentru a cultiva virtuți sau a deveni o persoană mai bună.
În occident, mai ales în capitalism, lenea este lipsa de efort pentru a atinge scopurile și necesitățile, deci o conceptualizare diferită. Ai aflat ceva nou din aceast articol? Dacă da, te rog, scrie-ne și spune-ne părerea ta despre diferența dintre lelo și lene.
Goleman, Daniel. Destructive Emotions: A Scientific Dialogue with the Dalai Lama (English Edition) (pp. 107-108). (Function). Kindle Edition.
autor: Doris Pop
La fel ca orice sistem moral, budismul nu apreciază ignoranța, unele suferințe fiind considerate să fie cauzate de ignoranță sau deziluzie. Credința este considerată o virtute, dar variante ei fără studiu, înțelegere și conștientizări este considerată oarbă și lipsită de realist.
Credința inteligentă este bazată pe realitate, ține cont de mediul în care trăim, de nevoi, de dovezi și nu ignoră nevoile noastre, ale aproapelui, nici realitatea nu tocmai plăcută a vieții umane.
Ignoranța este, conform dicționarului Oxford, pe care îl recomand pentru orice nelămuriri și educare a vocabularului, lipsa informațiilor și cunoașterii unui obiect, fenomen, persoană, etc. Ei denumesc simplu, lipsa informațiilor despre ceva. Acel ceva poate să fie orice, de la o realitate, un eveniment, etc.
Să ne facem azi un inventar al ignoranței personale despre noi, cei apropiați și regiunea în care locuim, iar apoi să descoperim unele noi informații despre realitatea celor mai îndepărtați. Este un exercițiu bun de conștientizare.
Goleman, Daniel. Destructive Emotions: A Scientific Dialogue with the Dalai Lama (English Edition) (pp. 107-108). (Function). Kindle Edition.
https://www.oxfordlearnersdictionaries.com/definition/english/ignorance
autor: Doris Pop
Trei recomandări din raftul de psiholigie care merită explorate cu curiozitate:
Povestiri în stil Yalomesc despre terapie din experiența unor terapeuți români
O carte publicată demult, dar recent scoasă spre publicul larg, despre jocuri terapeutice
https://www.elefant.ro/jocuri-terapeutice_821623e5-a8cf-4768-a21d-cf55eac18fc0
Scrisă de un clinician, cartea explorează perspetiva femeii la dorință și plăcere
https://www.edituratrei.ro/carte/ce-vor-femeile/13801/
autor: Doris Pop
“Dacă nu înțelegi nici tu de ce nu reușești ce îți propui sau ai dificultăți pe care consideri că nu ai avea nevoie să le ai, poate este momentul să alepezi la un psiholog și să ai parte de o discuție cu cineva care să îți înțeleagă problema mai bine, ca mai apoi să îți explică și viața să aibă iar sens.
Claritatea despre cum funcționăm, cum am putea să avem o viață mai ușoară și mai plăcută poate să fie găsită într-o simplă discuție cu un psiholog.”
Aș adăuga că te-ar ajuta și dacă ai de întrebat de ce suferă un om drag sau de ce se poartă copilul, partenerul, șeful, altcineva cu tine așa cum o face.
autor: Doris Pop
Dacă nu înțelegi nici tu de ce nu reușești ce îți propui sau ai dificultăți pe care consideri că nu ai avea nevoie să le ai, poate este momentul să alepezi la un psiholog și să ai parte de o discuție cu cineva care să îți înțeleagă problema mai bine, ca mai apoi să îți explică și viața să aibă iar sens.
Claritatea despre cum funcționăm, cum am putea să avem o viață mai ușoară și mai plăcută poate să fie găsită într-o simplă discuție cu un psiholog.
autor: Doris Pop
extras citat din carte:
Unii autori (Lieberman, 2018) susţin că modul în care manifestăm furia depinde, pe lângă acest mediu social de învăţare, şi de anumite trăsături de personalitate sau caracteristici ale sistemului nostru nervos şi de modul în care tindem (adesea cu o importantă componentă înnăscută, influenţată apoi de mediul de ataşament) să reacţionăm la pericol. Conform autorului David
Lieberman (2018), în faţa unei situaţii cu potenţial de pericol vom reacţiona cu:
* Furia asertiv-agresivă (reacţia de luptă): încercăm să controlăm situaţia într-un mod evident.
* Furia pasiv-agresivă (reacţie de fugă): încercăm să controlăm prin modalităţi subtile, căutând să evităm de fapt o confruntare.
* Furia suprimată (reacţie de fugă): nu ne conştientizăm furia şi încercăm să ne convingem să nu simţim.
* Furia de tip „imobilizare” (reacţie de îngheţ): simţindu-ne neputincioşi în faţa pericolului, ne închidem pentru a evita suferinţa. Mă închid în faţa lumii ca să fiu în siguranţă.
referință: Adela Moldovan, Față în față cu furia
autor: Doris Pop
citarea este din manual, care explică foarte simplu și clar ce presupune o personalitate matură:
• O persoană matură este capabilă să respecte angajamentele pe termen lung – una dintre caracteristicile principale ale unui om matur este aceea că poate să amâne recompensele. Deţine un autocontrol prin care este capabil să renunţe la o recompensă imediată pentru a obține o satisfacţie mai mare în timp.
• O persoană matură nu este deranjată de critici – le percepe ca pe un fapt natural, deoarece se întâmplă ca oamenii să greşească, oricât de bine pregătiţi ar fi. O persoană matură îşi cunoaşte foarte bine calităţile şi primeşte criticile ca atare.
• Persoana matură este caracterizată de modestie – nu îşi consumă energia căutând să atragă atenţia asupra sa.
• Deciziile persoanei mature se bazează pe raţiune, nu pe emoţii – posedă un set de principii care o ghidează în luarea deciziilor.
• Persoana matură obişnuieşte să mulţumească în mod constant pentru ceea ce deţine sau obţine – maturitatea îl face pe om să mulţumească atât pentru beneficiile mici, cât şi pentru cele consistente care apar în viaţa lui.
• Persoana matură este altruistă – îşi organizează acţiunile astfel încât să îi ajute şi pe ceilalţi din jurul său, nu numai pe sine. Abilitatea de a răspunde nevoilor celorlalţi este o dovadă puternică de maturitate.
• Persoana matură acţionează cu înţelepciune şi este mai docilă – nu susţine că deţine adevărul absolut. Cu cât dobândeşte mai multe cunoştinţe, cu atât îşi dă seama că are nevoie de mai multă înţelepciune. De asemenea, nu îi este ruşine să ceară informaţii de la cei cu mai multă experienţă.
Manual de psihologie dezvoltării – Polirom
autor: Doris Pop, de data aceasta citator
revista de psiho