Tag: lifestyle

Muzică divină

Posted on Tagged , , , Leave a comment

nu doar pentru că este ascultată într-o biserică, ci pentru că se aude divin.

Tango de suburbie este un spectacol muzical care merită savurat pentru acordurile latine. Giampaolo Bandini (chitară) și Cesare Chiacchiaretta (bandoneon) ne încântă urechile cu acordurile pe care le stârnesc într-un cadru liniștit.

Fiecare piesă, aplauzele dintre părți și imaginea lor formală, dar modernă și cu influențe flamengo relaxate, sunt îmbinate într-un simplu și complet spectacol de sunete.

Reușesc să trezească în auditori atitudinea de spate drept, pasiune și totuși, într-un mod solemn și ușor tihnit, datorită sălii din biserică.

autor: Doris Pop

aici se poate viziona: https://scena-digitala.ro/ro/events/tango-de-suburbie

The present truth meditation

Posted on Tagged , , Leave a comment

O meditație recomandată pentru scăderea îngrijorărilor și de uz general.

Ocupați o poziție confortabilă, așezați ambele mâini pe piept și simțiți cum acesta se ridică și coboară la fiecare respirație, puteți să aveți ochii închiși sau deschiși.

Mutați după câteva repetări atenția la podeaua, pământul, perna, patul, ce este sub voi și la părțile corpului care sunt conectate cu acestea, permiteți-vă să simțiți că sunteți așezați.

Conștiențizați că sunteți prezenți, că sunt aici, unde sunteți, observați sunete care se aud în mediu, dați-le voie să fie acolo. Observați detașați.

Apoi întrebați-vă: ce este adevărat despre mine în prezent, în acest moment?

Gândiți răspunsul conform cu ce considerați și simțiți în acest moment.

Puteți răspunde cu:

  • momentan simt
  • momentan respir
  • monentan mă vindec
  • momentan observ

Apoi să treceți la aspecte personale:

  • ce țin de personalitate, situația actuală, etc

Dar cu atenție să rămâne atenți la gânduri, să le observați, fără judecată.

După ce considerați că ați terminat de răspuns la întrebare, vă rog să vă mutați atenția spre respirație și să redescoperiți cu mâinile cum se mișcă pieptul la fiecare inspirație și expirație.

Apoi, ca încheiere afirmați cu intenție: Este adevărat că acest moment este temporar și voi merge mai departe, bucurându-mă de libertatea existenței mele.


BOOK: Healing is the new High by Vex King 

autor Doris Pop

Mișcarea în aer liber și hiking 

Posted on Tagged , , , , , Leave a comment

Drumeția este, conform dex.ro, o călătorie făcută pe jos. Plimbările pe jos pe munte se încadrează la mișcare, activitate fizică și odihnă activă, fiind definite ca mersul pe munte din plăcere, fără scop lucrativ, conform (Lancranjan, 2000). Același ghid menționează că drumețiile pot să fie făcute pe schiuri și pe jos, ca două categorii ale aceeași activitate, iar în articolul actual ne vom concentra pe a doua, în care drumeția este efectuată prin mersul pe jos, prin pași. 

Corelate cu sănătatea mentală 

Unii practicieni recomandă plimbarea prin zone de natură ca parte a tratementului pentru depresie, iar datele confirmă că efectul este unul, dar nu folosit ca singură strategie, ci cu altele la comun, din protocoalele pentru tratarea depresiei. Recomnadarea este valabilă și pentru cei care doresc să își îmbunătățească starea de spirit și care au nevoie se recreere în liniște. Alte beneficii pentru mental sunt creșterea eficacității și controlului perceput, dar și a controlului real, fiind nevoie de efort susținut, dozarea pauzelor, atenția la mediul înconjurător.


Concluzie 

Merită să fie invetită energie și timp în această activitate, fie că este o drumeție pe drum drept sau una pe deal sau munte, pentru că oferă beneficii mai multe și mari decât costul de plimbare pe teren forestier.

Referințe 

Drumetie. (n.d.). Dex.Ro. Retrieved July 3, 2022, from  https://www.dex.ro/DRUMEȚÍE/332859

Lancranjan M. (2000). Ghid al drumețiilor montane. Alpinet


Lackey, N. Q., Tysor, D. A., McNay, G. D., Joyner, L., Baker, K. H., & Hodge, C. (2021). Mental health benefits of nature-based recreation: a systematic review. Annals of Leisure Research, 24(3), 379-393.


Mitten, D., Overholt, J. R., Haynes, F. I., D’Amore, C. C., & Ady, J. C. (2018). Hiking: A low-cost, accessible intervention to promote health benefits. American journal of lifestyle medicine, 12(4), 302-310.


Thomsen, J. M., Powell, R. B., & Monz, C. (2018). A systematic review of the physical and mental health benefits of wildland recreation. Journal of Park and Recreation Administration, 36(1).

Contribuția reglării emoționale la procesul învățării în mediul academic

Posted on Tagged , , , , , , Leave a comment

Introducere 

Emoțiile contează în procesul de învățare deoarece pot să susțină sau să perturbe acest proces. Dar cum? Un mecanism prin care acestea afectează învățarea este atenția. Conform datelor adunate de Boekaerts în colaborare cu Pekrun (2015) într-un review al literaturii, emoțiile negative și pozitive coordonează atenția asupra obiectului emoției dacă nu sunt reglate. Iar câmpul și resursele atenționale fiind limitate, dacă sunt focusate spre obiectul emoției, nu ajung să fie folosite pentru obiectivul sarcinii de lucru. În teorie, efectul este unul nedorit și negativ, ca de exemplu, în cazul unul elev care își centrează atenția asupra posibilității de a eșua în loc să o centreze asupra pregătirii pentru test. 

În teorie, tipurile de emoții care au legătură cu procesul de învățare au fost clasificate în funcție de valența lor (pozitive și negative) și grupate pentru a arăta care sunt cele care activează spre acțiune și cele care ne determină să ne retragem din activitate.  

Tabel preluat din Boekaerts & Pekrun (2015, pagina 77)

Observăm că multe dintre emoții pot să fie în detrimentul scopurilor academice, de aceea reglarea emoțională poate să fie de folos în atingerea scopurilor academice. Emoțiile academice pozitive, cum sunt bucuria/plăcerea(enjoyment) de a învăța, speranța, mândria corelează pozitiv cu motivația internă și cu interesul pentru învățat, dar furia, anxietate, rușinea și neajutorarea corelează negativ cu motivația și interesul pentru învățare (Zeidner, 2014). Deducem că prin reglare emoțională, dacă reducem emoțiile negative ca intensitate și frecvență, putem să creștem motivația și interesul pentru învățare. La fel, prin reglare, dacă producem mai multe emoții pozitive, este probabil să creștem motivația și interesul pentru învățare. De exemplu, un mediu academic care încurajează emoțiile pozitive și reduce pe cât posibil emoțiile negative legate de învățare va facilita o motivație crescută pentru informațiile noi și un interes pentru dezvoltarea de noi abilități. 

Reglarea emoțională poate să fie realizată cu scopul de gestionarea trăirilor interioare sau de rezolvare a problemei, adică cu scopul modificării emoției sau eliminării stresului, iar rezultatul așteptat este de a obține performanțe academice mai ridicate decât în lipsa reglării emoționale (Boekaerts & Pekrun,  2015). Prin lipsa reglării emoționale se înțelege că persoana se lasă controlată de emoție, nu se opune și nu încearcă să o modifice în nici un fel sau persoana se lasă acaparată de emoții și ia decizii preponderent pe baza acestora. 

Cuprins 

Conform teoriei învățării auto-reglate, scopul reglării emoționale pe parcursul procesului academic poate să fie: extinderea cunoștințelor și abilităților, prevenirea pierderilor și pericolelor sau protejarea angajamentului față de sarcina de lucru (Boekaerts, 2011). 

Încă de la vârste fragede, la nivel de grădiniță, copii care au mai multe comportamente de reglare emoțională, raportate de ei și de adulții care îi tutorează (părinți și educatori), au avut mai mult succes la sarcini pentru domeniile citire, matematică, înțelegere din ascultare, corelațiile fiind semnificative, dar slabe. (Howse et al., 2003). 

În școala generală, un eșantion de aproximativ 400 de studenți au raportat o asociere pozitivă slabă între bucurie și succesul academic, o relație negativă foarte mică între furie succes academic, dar prezentă. De asemenea, folosirea strategiilor de reglare emoțională a corelat pozitiv cu motivația școlară, angajamentul și succesul școlar, fie direct, fie prin moderarea implicării academice. Și în acest studiu corelațiile sunt mici, slabe, chiar dacă sunt semnificative (Kwon et al., 2017).

1799 elevi de liceu au participat la un studiu privind asocierea dintre reglarea emoțională axată pe emoție, respectiv reevaluarea cognitivă a situației cu diverse variabile școlare. Relațiile au fost pozitive pentru ambele strategii de reglare cu: motivația de a se monitoriza, managementul timpului și scopurile orientate spre învățare. Pentru detalierea pe larg a conceptelor legate de învățare, vezi Xu (2018). 

La nivel de auto-raportare, studenții au fost rugați într-un studiu să reflecteze la experiențele lor emoționale în timpul unor episoade de învățare cu scop, pe parcursul unui semestrul. Raportările au fost măsurate de trei ori, iar rezultatele arată că emoțiile pozitive au prezis pozitiv atingerea percepută a scopului (în ce măsură persoana consideră că și-a îndeplinit obiectivul), iar emoțiile negative au prezis negativ această raportare. Studenții au declarat că au folosit strategii de reglare emoțională variate (supresie, distragere, restructurare), nu s-au rezumat la una pe parcursul sesiunilor de studiu (Webster & Hadwin, 2015).

Concluzie 

Per total, datele din literatura recentă prezintă relații slabe între reglarea emoțională și performanțele școlare, deșii studiile mai vechi au oferit o pornire mai puternică pentru acest domeniu de studiu. Am putea interpreta această repetare a studiilor cu rezultate semnificative, dar foarte slabe sau slabe ca un indicator că odată ce metodologia a devenit mai riguroasă și programele statistice mai performante, rezultatele nu mai sunt la fel de mari. De aceea ne putem întreba dacă întra-devăr reglarea emoțională contribuie la succesul școlar sau rămâne o ipoteză nesusținută încă.  

Se poate observa, din citările anterioare, că pe eșantioane de vârste diferite datele susțin existența efectelor pozitive ale reglării emoționale pentru persoane implicate în învățarea școlară. Un review centrat pe studii care evaluează participanții din medii online, computerizate de învățare contribuie la susținerea parțială ipotezei că reglarea emoțională se asociază cu un mai mare succes în învățare și o atitudine mai optimistă asupra procesului (Malekzadeh et al., 2015).  

Referințe 

Boekaerts, M. (2011). Emotions, emotion regulation, and self-regulation of learning. Handbook of self-regulation of learning and performance, 5, 408-425.

Boekaerts, M., & Pekrun, R. (2015). Emotions and emotion regulation in academic settings. In Handbook of educational psychology (pp. 90-104). Routledge.

Howse, R. B., Calkins, S. D., Anastopoulos, A. D., Keane, S. P., & Shelton, T. L. (2003). Regulatory contributors to children’s kindergarten achievement. Early Education and Development, 14(1), 101-120.

Kwon, K., Hanrahan, A. R., & Kupzyk, K. A. (2017). Emotional expressivity and emotion regulation: Relation to academic functioning among elementary school children. School Psychology Quarterly, 32(1), 75.

Malekzadeh, M., Mustafa, M. B., & Lahsasna, A. (2015). A review of emotion regulation in intelligent tutoring systems. Journal of Educational Technology & Society, 18(4), 435-445.

Webster, E. A., & Hadwin, A. F. (2015). Emotions and emotion regulation in undergraduate studying: Examining students’ reports from a self-regulated learning perspective. Educational Psychology, 35(7), 794-818.

Zeidner, M. (2014). Anxiety in education. In International handbook of emotions in education (pp. 275-298). Routledge.

Xu, J. (2018). Emotion regulation in mathematics homework: An empirical study. The Journal of Educational Research, 111(1), 1-11.

autor Doris Pop

a fost scris inițial pentru APR: https://newsletter.apsi.ro/2022/06/17/contributia-reglarii-emotionale-la-procesul-invatarii-in-mediul-academic/

Relația comportamentului altruist cu bună starea

Posted on Tagged , , , , , , , Leave a comment

Introducere 

Comportamentul prosocial, făcut cu intenție sau fără aport cognitiv conștient, cuprinde toate comportamentele orientate spre binele celorlalți, de la cele mai mici favoruri, la unele eforturi mai mari (Bierhoff, 2002). Ipoteza de la care pornim specifică o asociere pozitivă între comportamente prosociale și starea de bine, emoțiile pozitive sau satisfacția cu viața. Datele din studiile reunite în următoarea secțiune sunt specific orientate spre diferite tipuri de acte prosociale, de la donarea de bani la ajutor de orice fel. 

Cuprins 

Un studiu (Weinstein & Ryan, 2010) a obținut date care susțin că ajutorul acordat altora nu se asociază cu satisfacția zilnică cu viața, în general. Dar când au controlat motivul ajutorului, adică motivația era autonomă (persoana intenționa să facă acest act fără motivație din exterior), participanții au relatat valori crescute pentru stima de sine, vitalitate și satisfacție cu viața. 

Un review a adunat și comparat date din 136 de țări, prin folosirea informațiilor oferite de Gallup World Poll. Dintre cele 136 de țări, pentru 120 datele au susținut asocierea pozitivă dintre cheltuirea de bani în scop caritabil și starea de bine (Aknin et al., 2013b). O observație a cercetătorilor este că aceeași asociere s-a obținut și în cazul unui venit financiar crescut cu starea de bine. O posibilă interpretare a acestor relații oferită în articol este că donarea de bani pentru caritate are același efect asupra stării de bine la dublarea veniturilor în căminul familiei (Aknin et al., 2013b). 

Un al review (Curry et al., 2018) a rezultat în relație pozitivă între bunătate în general și starea de bine, altfel spus, cei care făceau acte de bunătate aveau o starea de bine mai crescută (δ=0.28). Efectul este unul mic-moderat, dar similar cu cel al intervențiilor de tip mindfulness, gândire pozitivă sau exercițiile de recunoștință (adaptare a ‘counting your blessings’). Aceste efect nu a fost moderat de vârstă sau gen (Curry et al., 2018).

Concluzia 

Deși datele sunt mixte, majoritatea rezultatelor susțin ipoteză că oamenii care au comportamente prosociale tind să fie mai fericiți decât cei cărora le pasă doar de propria persoană, dar altruismul chiar este un predictor al stării de bine? Studiile privind voluntariatul și donarea de bani susțin această ipoteză, dar sunt și studii care confirmă că persoanele care se simt mai bine tind să dorească să ajute, cum arată studiile menționate în World Happiness Report (Helliwell et al., 2012).  

Referinte de citit 

bAknin, L. B., Barrington-Leigh, C. P., Dunn, E. W., Helliwell, J. F., Burns, J., Biswas-Diener, R., … & Norton, M. I. (2013). Prosocial spending and well-being: cross-cultural evidence for a psychological universal. Journal of personality and social psychology, 104(4), 635.

Bierhoff, H. W. (2002). Prosocial behaviour. Psychology Press.

Curry, O. S., Rowland, L. A., Van Lissa, C. J., Zlotowitz, S., McAlaney, J., & Whitehouse, H. (2018). Happy to help? A systematic review and meta-analysis of the effects of performing acts of kindness on the well-being of the actor. Journal of Experimental Social Psychology, 76, 320-329.

Helliwell, J., Layard, R., & Sachs, J. (2012). World happiness report.

Weinstein, N., & Ryan, R. M. (2010). When helping helps: autonomous motivation for prosocial behavior and its influence on well-being for the helper and recipient. Journal of personality and social psychology, 98(2), 222.

autor Doris Pop

articol scris inițial pentru APR: https://newsletter.apsi.ro/2022/04/14/relatia-comportamentului-prosocial-cu-starea-de-bine/

Ce este motivația de a citi și care sunt dimensiunile ei (repostare)

Posted on Tagged , , , , Leave a comment

Motivația de a citi poate să fie definită, așa cum au conturat Wigfield și Guthrie (2000) în capitolul despre angajamentul și motivația de a citi: ca o colecție de valori, scopuri și credințe personale legate de tematica, procesele și rezultatele actului de a citi. Ce putem să deducem din această definiție că motivația fiecărui cititor poate să să fie diferită în funcție de valorile, obiectivele setate sau de credințele personale. 

În scopul definirii valide și mai complete a conceputului, studiile reunite într-un review (Schiefele et al., 2012) au convers, pe baza datelor adunate, la concluzii similare. Autorii review-ului au pornit de la diferențierea dintre motivația curentă sau temporară de a citi. Motivația curentă este explicată ca motivația de a citi un text specific, într-o situație dată și motivația habituală de a citi, este definită ca motivația de a citi pe parcursul vieții, care apare în mod repetat. 

Axat pe motivația recurentă de a citi, autorii diferențiază între motivația intrinsecă și cea extrinsecă. Motivația intrinsecă este definită de dorința de a citi pentru că activitate în sine este plăcută, satisfăcătoare, iar motivația extrinsecă de a citi este disponibilitatea de a citi datorată anticipării rezultatelor pozitive și a recompenselor sau din cauza evitării unor pedepse (Schiefele et al., 2012). 

Lipsa de consens în modelele explicative 

În studiul de construire și validare a scalei de măsurare a motivației adulților de a citi, a obținut patru dimensiuni ale conceptului, care pot să fie măsurate pentru a evalua motivația individuală de a citi: cititul ca parte a identității de sine, eficacitatea în procesul de a citi, cititul pentru recunoaștere și cititul cu scopul de a deveni mai eficient în alte obiective (Schutte & Malouff, 2007). Exemple de itemi folosiți în evaluare sunt “Este foarte important pentru mine să petrec timp citind”, “Setez un model bun pentru ceilalți prin lectură”, “Cititul dă sens vieții mele”. 

Un review mai recent, al scalelor folosite pentru a măsura conceptul a identificat unele tematici comune ale scalelor (Davis et al., 2018). Dintre cele șaisprezece scale evaluate, majoritate aveau între două și patru subdomenii pentru concept, dar subconcepetele nu sunt aceleași. Este un concept complex, iar din rezultatele review-ului rezultă că scalele nu măsoară aceleași componente, unele axându-se pe motivația academică, altele pe valori personale legate de citit, iar această diferență în construirea scalelor este datorată lipsei de consens în ce privește definirea conceptului și a teoriilor motivației folosite ca bază pentru modelul dezvoltat de scală. Este nevoie de îmbunătățiri teoretice și metodologice pentru această nișă de cercetare. 

Implicațiile pentru înțelegerea textului citit 

O sută trei zeci și două de articole publicat în jurnale de specialitate au fost selectate și evaluate într-un review (Toste et al., 2020). Toți participanții au fost selectați din țări dezvoltate socio-economic (Canada, Anglia, Germania, Norvegia), iar relația dintre motivația de a citi și comportamentul de a citi a fost minoră, de r = .22 (p<.oo1). Corelația dintre componentele motivației de a citi și comportamentul propriu-zis sunt la fel de mici, pentru orientarea scopului, r = .05, credințe, r = .27, dispoziție, r = .17. Motivația intrinsecă, r = .32, prezintă o corelație moderată cu comportamentul de a citi. 

Relația motivației cu componentele măsurate ale comportamentului de a citi este tot mică, în majoritatea corelațiilor: performanță, r = .05, expertiză (mastery), r = .12, atitudini despre propria persoană, r = .28, atitudini despre lectură, r = .16, atitudini total, r =.18, și interes, r = .13. Spre deosebire de review-ul prezentat anterior, acesta s-a centrat pe copii și adolescenți, de la grădiniță până în clasa a doisprezecea (Toste et al., 2020). 

Într-un alt studiu adresat adolescenților (Wang et al., 2020), motivația intrinsecă a corelat cel mai puternic cu lectura textelor recreaționale printate (r = .55, p<.01). În direcție inversă, atitudinile legate de citit texte academice printate (r = .47, p<.01) și digitale (r = .38, p<.01) au fost tot de intensitate moderată cu motivația extrinsecă, iar atitudinile pentru cititului textelor recreaționale digitale a avut o relație slabă cu motivația intrinsecă (r = .16, p<.01). Motivația intrinsecă,conform rezultatelor obținute de Becker și colab. (2010), la rândul ei, poate să fie prezisă parțial de gradul de alfabetizare al copilului (β = .37, p<.001), dar motivația extrinsecă este prezisă negativ de alfabetizare (β = .-52, p<.001).

Relația fiind de corelație, nu implică neapărat o cauzalitate, de aceea avem nevoie să testăm dacă o intervenție pentru creșterea motivației poate să determine o frecvență mai mare a comportamentelor de lectură. Din datele prezentate deducem că o relație slabă de corelație presupune că am putea să creștem frecvența cititului dacă identificăm ce motivează persoana în a citi, dar cu limitele impuse de corelația mică. Cu alte cuvinte, dacă creștem motivația există posibilitatea să crească și frecvența comportamentului, dar șansele sunt slabe spre moderate. 

Concluzie 

Datele prezentate în această sinteză relevă că motivația pentru citit este un concept complex, cu multe dimensiuni, iar un model care să le integreze ar putea să fie în viitor testat pentru a verifica dacă toate dimensiune sunt parte a conceptului și care dintre ele sunt centrale sau periferice conceptului. De asemenea, se observă că indiferent de dimensiunile evaluate, motivația intrinsecă și cea extrinsecă de a citi au, în majoritate relații slabe, rar moderate, cu comportamentul de lecturare, uneori totuși acestea fiind în majoritate relații slabe sau moderate.

 pozitive 

Nu s-au găsit în articolele prezentate relații puternice între cele două concepte, fapt care poate să fie interpretat prin prisma prezenței unor alți factori care prezic comportamentul de citire, ne-evaluați în datele prezentate, cum ar fi: abilitatea de a citi, preferința pentru activități solitare, nevoia de citit, mediul socio-cultural sau altele. 

Referințe

Becker, M., McElvany, N., & Kortenbruck, M. (2010). Intrinsic and extrinsic reading motivation as predictors of reading literacy: a longitudinal study. Journal of Educational psychology, 102(4), 773.

Davis, M. H., Tonks, S. M., Hock, M., Wang, W., & Rodriguez, A. (2018). A review of reading motivation scales. Reading Psychology, 39(2), 121-187.

Schiefele, U., Schaffner, E., Möller, J., & Wigfield, A. (2012). Dimensions of reading motivation and their relation to reading behavior and competence. Reading research quarterly, 47(4), 427-463.

Schutte, N. S., & Malouff, J. M. (2007). Dimensions of reading motivation: Development of an adult reading motivation scale. Reading psychology, 28(5), 469-489.

Toste, J. R., Didion, L., Peng, P., Filderman, M. J., & McClelland, A. M. (2020). A meta-analytic review of the relations between motivation and reading achievement for K–12 students. Review of Educational Research, 90(3), 420-456.

Wang, X., Jia, L., & Jin, Y. (2020). Reading amount and reading strategy as mediators of the effects of intrinsic and extrinsic reading motivation on reading achievement. Frontiers in psychology, 2976.

Wigfield, A., & Guthrie, J. T. (2000). Engagement and motivation in reading. Handbook of reading research, 3, 403-422.

am scris articolul acesta pentru APR : https://newsletter.apsi.ro/2022/03/15/ce-este-motivatia-de-a-citi-si-care-sunt-dimensiunile-ei/

autor Doris Pop

Abordări terapeutice ale anxietății sociale

Posted on Tagged , , , Leave a comment

Introducere 

Anxietatea socială este o îngrijorare contantă și intensă de situații sociale sau de performanță în aceste situații, în care persoana este expusă evaluării critice de către ceilalți, adidcă judecată, conform DSM V.  Factori facilitatori sunt: dezvoltarea timpurie a simptomelor, severitatea ridicată, comorbiditatea cu alte tulburări psihologice și așteptări ridicate de la terapeutul cu care se lucrează (Muluno et al., 2012). 

Tipuri de terapii și eficiența lor  

Comparat cu tratamentele farmacologice, tratamentele cognitiv-comportamentale (CBT) sunt cele mai studiate pentru intervențiile în remisia și ameliorarea anxietății sociale (Heimberg, 2002). Au cuprins și studii axate pe abilități sociale, restructurare cognitivă, fără expunere, iar în aces caz rezultatele au fost mai slabe. Chiar și exercițiile de relaxare au avut efect slab fără expunere (Heimberg, 2002). Putem deci să concluzionăm că expunerea este una dintre cele mai eficiente metode de a ne vindeca de anxietate.

Un studiu care a comparat eficiența CBT cu terapia psiho-dinamică și cu lista de așteptare a obținut rate de remisie de 36% pentru CBT, 26% pentru psihodinamică și de 9% pentru lista de așteptare. Deși ambele tratamente au fost semnificativ mai eficiente decât lipsa tratamentului, CBT a fost semnificativ mai eficient decât terapia psiho-dinamică (Leichsenring et al., 2013).

Terapia psiho-dinamică și cea cognitiv comportamentală au avut, pentru aceste eșantioane de pacienți rezultate similare privind remisia (rata de remisia a fost de 40 %) și menținerea nivelului acestuia pentru doi ani după intervenție (în proporție de 70%) (Leichsenring et al., 2014). 

Terapia cu realitate virtuală pentru anxietatea socială a fost verificată, iar expunerea în virtual a avut efecte semnificative care s-au păstrat la follow-up, rezultate comparative cu expunerea in vivo. Rezultatele de la follow up, totuși, au fost mai slabe decât cele ale expunerii in vivo (Horigome et al., 2020).

Un alt review a investigat cumulativ nouă studii care testau eficiența terapiei de tip mindfulness pentru anxietatea socială, comparativ cu terapia cognitiv comportamentală. Din rezultate reiese că au efect similar, de asemenea, terapia mindfulness a fost eficientă în reducerea simptomelor (Norton et al., 2015). 

S-a verificat eficiența intervențiilor cognitiv comportamentale în reducerea simptomelor de anxietate socială în rândul persoanelor din spectrul autist, iar în cele patru studii de caz realizate (trei adulți și un copil), simptomele au fost scăzute în intensitate. S-au folosit tehnicile specifice: identificarea și restructurarea gândurilor automate, expunerea, învățarea de noi strategii de coping. Pentru persoanele incluse în spectrul autist intervenția include, pe lângă aceste tehnici de bază și dezvoltarea de abilități de relaționare (Spain et al., 2017). 

Un review din 2011 a comparat opt studii care verificau eficiența intervențiilor online, iar rezultatele au susținut că acestea sunt eficiente pentru reducerea anxietății sociale, moderat și eficiente, dar slab, în îmbunătățirea calității vieții (Tulbure, 2011).

Concluzie 

În general, pentru tulburarea de anxietate socială, tratamentul este mai eficient decât lista de așteptare, placebo psihologic și placebo medicamentos. În medie, pacientul tratat a funcționat cu 80% mai bine decât cei de pe lista de așteptare. Un rezultat important este menținerea efectelor la follow-up. Specific, expunerea și expunerea combinată cu restructurare au avut efecte similare, la fel de eficientă a fost si doar terapia cognitivă. Terapia individuală și cea de grup au avut rezultate similare. (Powers, Sigmarsson, Emmelkamp, 2008). Terapia cognitiv-comportamentală, în majoritate, are efecte semnificative pentru tratamentul anxietății sociale (Olatunji, Cisler, Deacon, 2010). 

Referințe

American Psychiatric Association, D. S., & American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders: DSM-5 (Vol. 5). Washington, DC: American psychiatric association.

Heimberg, R. G. (2002). Cognitive-behavioral therapy for social anxiety disorder: current status and future directions. Biological psychiatry, 51(1), 101-108.

Horigome, T., Kurokawa, S., Sawada, K., Kudo, S., Shiga, K., Mimura, M., & Kishimoto, T. (2020). Virtual reality exposure therapy for social anxiety disorder: A systematic review and meta-analysis. Psychological Medicine, 50(15), 2487-2497.

Leichsenring, F., Salzer, S., Beutel, M. E., Herpertz, S., Hiller, W., Hoyer, J., … & Leibing, E. (2013). Psychodynamic therapy and cognitive-behavioral therapy in social anxiety disorder: a multicenter randomized controlled trial. American Journal of Psychiatry, 170(7), 759-767.

Leichsenring, F., Salzer, S., Beutel, M. E., Herpertz, S., Hiller, W., Hoyer, J., … & Leibing, E. (2014). Long-term outcome of psychodynamic therapy and cognitive-behavioral therapy in social anxiety disorder. American Journal of Psychiatry, 171(10), 1074-1082.

Mululo, S. C. C., Menezes, G. B. D., Vigne, P., & Fontenelle, L. F. (2012). A review on predictors of treatment outcome in social anxiety disorder. Brazilian Journal of Psychiatry, 34(1), 92-100.

Norton, A. R., Abbott, M. J., Norberg, M. M., & Hunt, C. (2015). A systematic review of mindfulness and acceptance‐based treatments for social anxiety disorder. Journal of clinical psychology, 71(4), 283-301.

Olatunji, B. O., Cisler, J. M., & Deacon, B. J. (2010). Efficacy of cognitive behavioral therapy for anxiety disorders: a review of meta-analytic findings. Psychiatric Clinics, 33(3), 557-577.

Powers, M. B., Sigmarsson, S. R., & Emmelkamp, P. M. (2008). A meta–analytic review of psychological treatments for social anxiety disorder. International Journal of Cognitive Therapy, 1(2), 94-113.

Spain, D., Sin, J., Harwood, L., Mendez, M. A., & Happé, F. (2017). Cognitive behaviour therapy for social anxiety in autism spectrum disorder: a systematic review. Advances in Autism.

Tulbure, B. T. (2011). The efficacy of internet-supported intervention for social anxiety disorder: a brief meta-analytic review. Procedia-Social and Behavioral Sciences, 30, 552-557.

autor Doris Pop

Ce mai folosesc oamenii să adoarmă? 

Posted on Tagged , , , , , Leave a comment

Un grup de cercetători au întrebat oamenii ce strategii folosesc să adoarmă și răspunsurile nu au dezamăgit: numără oi, folosesc controlul gândurilor, exerciții de respirație, exerciții de relaxare, cititul unei cărți, ridicatul din par și așteptatul să apară natural somnul, ascultarea de muzică, ascultarea unui podcast, folosirea telefonului și alte metode.

Nici una dintre metode nu a fost comună la majoritatea celor întrebați, demonstrând varietatea de preferințe pe care la putem avea pentru a ne ajuta să adormim.

În articolul din 2009 găsim câteva informații suplimentare utile despre somnul copiilor, bebelușii care dormeau și în timpul zilei, adormeau în general mai lent, iar cei care aveau o activitate mai intensă și frecventă pe parcursul zilei, adormeau mai rapid. Aceste rezultate confirmă nevoia de activitate fizică și activare pe parcursul zilei pentru a adormi mai rapid.

Vedeți mai jos și tabelul în care ne este explicat ce predicții au fost semnificative, și cu ce valori.

Dacă vreți să citiți mai mult: 

Bjorvatn, B., Waage, S., & Saxvig, I. W. (2023). Do people use methods or tricks to fall asleep? A comparison between people with and without chronic insomnia. Journal of sleep research, 32(2), e13763.

Nixon, G. M., Thompson, J. M., Han, D. Y., Becroft, D. M., Clark, P. M., Robinson, E., … & Mitchell, E. A. (2009). Falling asleep: the determinants of sleep latency. Archives of disease in childhood, 94(9), 686-689.

Sărbătorim iubirea de Sfântul Valentin

Posted on Tagged , , , , , , Leave a comment

O observație pertinentă făcută de Close & Zinkhan (2006) m-a surprins, ei concluzionând că majoritatea literaturii despre relații în perioada sărbătoririi Valentines Day este despre cadourile oferit, primite, interpretate. Ce teoretizează specialiștii: că motivația este întradevăr în două categorii, obligație sau de bună voie, dar că factorii care influnțează deciziile de oferire de cadouri, sunt timpul, resursele financiare, care mediază intrarea motivației în una dintre categorii, fie din obligație, fie din dorința de a oferi.

Recunosc că este puțin ciudat să privesc schimbul de cadouri din perspectiva economică, sociologică sau antropologică, pare că îi demistifică sensul de iubire, dar uneori avem nevoie să mai înțelegem și mecanismele psihologice, nu doar să interpretăm pe baza emoțiilor aceste tradiții. La fel au gândit și cercetătorii care au propus să se teoretizeze un model în care iubirea față de cel care primește cadoul să fie inclusă. Și cercetătorii pot să simtă emoții, chiar dacă nu pare.

Alții, menționați în acest sumar al literaturii scris de cei doi, se concentrează pe a încerca să găsească legătura dintre experiențele de cadorisire din copilărie și școala primară cu ritualurile și cadourile oferite ca adulți. Pe baza acestor experiențe timpurii, fie că sunt zile libere, schimb de felicitări de valentines day, petreceri tematice, ce proiecte manuale au făcut de artă și craft cu colegii, profesorii sau părinții, decid la vârsta adultă ce așteptări să aibă de la parteneri și apropiați. Sigur, nu sunt unicii factori, mai sunt și experiențele adulte, contextul cultural actual, nostalgia, cult religios, alți factori individuali.

Datele arată că deși bărbații au fost mai ignorați în acest aspect, au așteptări similare cu femeile pentru a primi cadouri de acestă sărbătoare, chiar dacă diferite, majoritatea fiind dezamăgiți dacă nu le sunt îndeplinite așteptările. Șablonul social este ca femeia să primească mai multe cadouri, dar cuplurile moderne fac schimb de cadouri, mai degrabă decât să fie prinse în acel tipar.

Un alt aspect interesant este că cu cât înaintează relația în timp, cu atât partenerii se așteaptă la mai puține cadouri.

Dyk (2013) adăugă niște concluzii relevante, originile sărbătorii sunt considerate a fi multiple, una dintre ele este Roma, cu obiceiurile păgâne, când se ofereau cadouri zeului June, care proteja nevestele, și Lupercus, care proteja oile de lupi. Interpetarea folosită se consideră a fi că potrivirea celor doi într-un mariaj se făcea în contextul privirii femei ca pe o protejată, nu ca pe o pradă. După creștinizare, biserica a schimbat numele și orientarea sărbătorii în una care să fie închinată unui monarh căruia îi plăcea să potrivească oameni ca și cum ar fi fost cupidon.

O altă posibilă istorie a sărbătorii își are originea în poeziile care descriau că în 14 februarie, păsările au obiceiul de a se împerechea, iar versul spunea “every foul cometh ther to choose his mate” . Tot la romani se practica un ritual de potrivire în timpul festivalului fertilității din mijlocul lui februarie, care ar putea să fie baza sărbătorii. Una și mai interesantă este originea de la un sfânt Valentin care căsătorea în secret cupluri împotriva ordinelor împăratului care a interzis căsătoria pentru că interpreta că bărbații singuri sunt soldați mai buni.

Cel mai probabil sunt multe alte posibile antecendente ale acestei sărbători, dar momentan este o sărbătoare, pentru majoritarea încadrată în cultura pop, care celebrează colorat și cu bucurie momentele fericite și motivele de fericire. În modernitate, avem multe reclame, multe cadouri comerciale și așteptări mai degrabă tot în cadouri, nu în experiențe sau acte de servicii.

Dacă doriți să citiți mai mult: Close, A., & Zinkhan, G. M. (2006). A holiday loved and loathed: a consumer perspective of Valentine’s Day. Advances in consumer research, 33, 356

Van Dyk, N. (2013). The Reconceptualization of Valentine’s Day in the United States: Valentine’s Day as a Phenomenon of Popular Culture. Bridges: An Undergraduate Journal of Contemporary Connections, 1(1), 4.

autor: Doris Pop

De ce ne place YouTube și de ce are atât de mult success 

Posted on Tagged , , , Leave a comment

Suntem cel mai ușor stimulați vizual, deci video-urile sunt o modalitate bună de a ne capta atenția. Avem multe simțuri, dar vizual ne ghidăm cel mai ușor, majoritatea, din setările genetice.

Marketingul folosit de youtube este o schema destul d einteligentă unde toți câștigă. Audiența nu plătește, creatorii de conținut nu plătesc și cei care vor să vândă pun reclame pe care algoritmul le arată celor care privesc conținut plăcut conform cu interesele lor.

Reclamele tind să fie în concordanță cu influencerii și conținutul privit, dacă ne uităm la un video cu tutorial de make up, reclamele tind să fie din zona de frumusețe, dacă ne uităm la cum să reparăm o mașină, atunci reclamele sunt cooncordante, fie că prezintă site-uri de meșteri, magazine cu componente, sau de unde putem cumpăra unele noi în rate sau chiar second.

Față de celebritățile și reclemele TV stilizate în exces pentru a părea perfecțiunea pe care o căutăm inconștienți, influencerii sunt mai apropiați de noi, le vedem și momentele de slăbiciune și ne arată și proiectele eșuate, nu doar pe cele reușite, momentele dramatice, plâng, se enervează, nu doar zâmbesc cinamatografic.

Putem să alegem când, de pe ce dispozitiv și cum să vedem un video, în propriul ritm și ne putem baza că dăm înapoi, să mai vedem o dată ce nu am prins, punem pe pauză, etc. Are platforma multe funcții convenabile și utile.

Ne simțim reprezentați de cei pe care îi vedem, putem alege influencezi goth, minimaliști, maximaliști, moderni, vintage, orice stil ne place, dacă rezonam mental și emoțional cu acel creator de conținut.

Dacă vreți să citiți mai mult, vă recomand: Helianthusonfri, J. (2016). YouTube Marketing. Elex Media Komputindo.

autor: Doris Pop