Virtuțile și caracterul

“Cartea Character Strengths and Virtues: A Handbook and Classification (T răsături de caracter şi virtuţi: O clasificare) de Christopher Peterson şi Martin Seligman evidenţiază şase virtuţi fundamentale ale omului, curajul fiind una dintre ele.

Curajul poate fi defalcat în patru subcategorii principale: îndrăzneală, perseverenţă, onestitate şi elan. Să facem un mic inventar al modurilor în care curajul poate să apară în viaţa ta:

1 . Îndrăzneala: Când ai apărat ultima dată un adevăr într-o situaţie dificilă? Ernest Hemingway a definit curajul ca fiind „graţie sub presiune”. Această calitate presupune capacitatea de a rezista la atacuri fizice şi psihice deopotrivă,162 / Ecuaţiile emoţionale precum şi asumarea riscului de a fi nepopular şi/sau de a înota împotriva curentului.

2. Perseverenţa: Gândeşte-te la un moment când ai continuat să crezi într-o idee, obiectiv sau relaţie mult timp după ce alţii au renunţat. A fost aceasta o formă de curaj sau de prostie? În cazul primei variante, cum te-ai simţit când perseverenţa ta a dat roade? Ai prins încă şi mai mult curaj?

3. Onestitatea: Îţi vine în minte o situaţie când a trebuit să spui adevărul – chiar cu riscul ca acest lucru să aibă consecinţe grave? Cu toţii aspirăm la o viaţă integră, dar în anumite circumstanţe e nevoie de mult curaj pentru atingerea acestui deziderat – cum ar fi să te trezeşti în postura de informator la locul de muncă sau să fii tu cel care spune lucrurilor pe nume în familie.

4. Elanul: S-a întâmplat vreodată ca grupul din care faci parte să fie ţinut în expectativă o perioadă îndelungată, dar membrii acestuia să-şi păstreze calmul şi curajul graţie poftei tale de viaţă şi a optimismului tău? Curajul poate fi contagios atunci când fie şi numai o singură persoană se arată încrezătoare în reuşită.”

referință: Conley, C. (2012). Emotional equations: Simple truths for creating happiness+ success. Simon and Schuster.

autor: Doris Pop

Factori care determină starea de flux

Ce este fluxul: o stare de concentrare în care ne desfășurăm activitatea cu ușurință, ne deconectăm de la context și ne putem face activitatea într-un mod care se simte ca un val sau ca un flux, ca și cum competența și starea ne permit să lucrăm continuu, cu efort susținut care nu pare sau nu se simte ca fiind un efort.

Csikszentmihalyi este propunătorul teoriei și a identificat factori care indică starea de flux:

1. Obiective clare care definesc succesul.

2. Feedback direct şi imediat, astfel încât să te poţi adapta din mers.

3. Un echilibru permanent între nivelul tău de calificare şi provocarea căreia trebuie să-i faci faţă.1 38 / Ecuaţiile emoţionale

4. Capacitatea de a te concentra exclusiv pe acea activitate până reuşeşti să o duci la bun sfârşit.

5. Faptul că uiţi de tine atunci când acţionezi în deplină cunoştinţă de cauză. Asta poate însemna că uiţi chiar şi de nevoile fizice.

6. Adesea, pierzi noţiunea timpului când eşti prins cu treaba.

7. Sentimentul că eşti stăpân pe situaţie.

8. Nu simţi nici un efort, pentru că ceea ce faci îţi aduce în sine multă satisfacţie.

autor: Doris Pop

referință:

Conley, C. (2012). Emotional equations: Simple truths for creating happiness+ success. Simon and Schuster.

Cele șapte tipuri de bucurie

Paul Ekman explică că în studiile sale a observat mai multe tipuri de bucurie fiind exprimare similar sau diferit prin expresiile faciale ale participanților la studii:

  • Amusement Fiero (the delight of meeting a challenge) – bucuria unei provocări
  • Relief – ușurarea, eliberarea că ceva neplăcut a trecut sau nu mai apare
  • Excitement – entuziasmul
  • novelty Awe – surpriza noutății sau mirarea noutății
  • wonder – admirarea a ceva frumos, nou sau special
  • Sensory pleasures (in each of the senses) – plăcerile senzoriale
  • Calm peacefulness – calmul sau pacea interioară

Doar pentru o parte dintre ele datele sunt în mod repetat validante, pentru unele, încă nu sunt suficiente date pentru a confirma sigur că se diferențiază de celelalte tipuri de bucurie.

Goleman, Daniel. Destructive Emotions: A Scientific Dialogue with the Dalai Lama (English Edition) (pp. 138-139). (Function). Kindle Edition.

autor: Doris Pop

Emoțiile distructive conform budismului

Care sunt cele șase emoții necăjitoare

  • atașamentul sau dorința (craving)
  • furia
  • mândria
  • ignoranța
  • deziluzia
  • confuzia sau neîncrederea

Unele dintre acestea sunt referitoare la ceva, un obiect, fie că ne dorim să ne apropiem de obiect sau simțim repulsie, dorim să ne îndepărtăm. Îndoiala (doubt, confuzia) necăjitoare este doar referitoare la acel tip de confuzie care ne face să nu înțelegem realitatea sau să o percepem distorsionat. Varianta funcțională a îndoielii este cea care ne pune pe gânduri, să căutăm mai multe informații, să înțelegem mai multe perspective, să comparăm sursele de informare, etc.

Este o virtute și în budism, nu doar în știință, să fim sceptici, cu măsură, să gândim critic ce ni se povestește și să ne argumentăm credințele.

Goleman, Daniel. Destructive Emotions: A Scientific Dialogue with the Dalai Lama (English Edition) (pp. 101-103). (Function). Kindle Edition.

autor: Doris Pop

De ce să ne intereseze educația?

Care sunt beneficiile evidente ale educației? Cam multe, printre care dezvoltarea gândirii, evitarea de a fi influențați spre erori, discernământ, decizii mai informate, conversații utile și elevate.

Dar care sunt cele ascunse? Pofta vine mâncand, deci vom dori să înțelegem tot mai multe despre lumea în care trăim. Disciplina pe care o dezvoltăm și perepsetivele diferite pe care le știm după ce le-am învățat.

Ni se deschid noi orizonturi culturale și putem să apreciem culturi diferite.

Aș continua, dar știm că fiecare în educația lui găsește beneficii diferite.

Are și uneel efecte mai nedorite, cum ar fii să nu te mai impresioneze orice informație nouă și să identifici mai ușor știrile false.

autor: Doris Pop

Exercițiul amintirilor iertate

• Închide ochii și amintește-ți oamenii care te-au rănit sau te-au provocat.

• Vorbește cu fiecare în parte. Când sunteți față-n față, spune fiecăruia: „Te las să fii așa cum ești și astfel las partea din mine care este ca tine să se vindece“.

• Inspiră adânc și apoi expiră.

• De fiecare dată când vorbești cu unul dintre acești oameni, lasă-i pe cei care te-au rănit să fie așa cum sunt — nu este nevoie să le transmiți ură, să le dorești durere și nici să simți iubire.

• Eliberează-te complet de orice.

• Predă-te complet golului din tine.

• Lasă-te să fii critic cu tine însuți.

• Lasă lumea să fie așa cum este și să facă ce vrea prin intermediul tău.

• Lasă totul din viața ta să fie așa cum este.

• Lasă-te să fii așa cum ești.

• Lasă totul să fie așa cum este.

  • Lasă trecutul tău să fie așa cum a fost.• Lasă-ți deciziile trecute să fie așa cum au fost.

• Lasă lumea să fie așa cum este.

Însăși dorința de a lăsa frica să existe înseamnă că nu încercăm să ne schimbăm. Asta înseamnă vindecare. A-ți lăsa frica să existe înseamnă că ești în contact direct cu frica și durerea ta pe măsură ce ele se desfășoară în tine, iar asta presupune mult curaj.

autor: Doris Pop

referință: David Hawkins, Harta Conștiinței

Exercițiu de cunoaștere 

1. Ce vrei să obții în viața ta?

2. De ce îți este frică dacă nu reușești să obții acel lucru?

3. Pentru ce te judeci că nu ai obținut?

4. Îți poți aminti un eveniment stimulator care îți declanșează

frică și autocritica?

5. Cum îți ascunzi frica și autocritica? Cum te prefaci că ești

bine?

6. În legătură cu ce te judeci? 

referință: David Hawkins, Harta Conștiinței

autor: Doris Pop

Exercițiu cu amintire dureroasă emoțional

Închide ochii.

Mergi înapoi în timp și gândește-te la o situație dureroasă din trecut.

Amintește-ți ce s-a întâmplat.

Cu cât timp în urmă s-a petrecut această situație?

Ce vârstă aveai?

Încearcă să îți amintești cât mai multe lucruri despre fiecare persoană implicată.

Fă o pauză.Reflectă profund asupra efectelor pe care acele experiențe le-au avut asupra ta, fără să le judeci sau să fugi de ele.

Observă-ți corpul pentru a simți orice durere din orice parte a corpului care păstrează amintirea acestui trecut.

Observă temerile pe care le-ai păstrat.

Ce concluzii ai tras sau ce decizii ai luat în ceea ce te privește ca urmare a acestei situații?

Credeai că era ceva în neregulă cu tine?

Credeai că nu meriți să fii iubit?

Ce presupuneri ai făcut în legătură cu tine?

Ce impact au acele concluzii și presupuneri asupra vieții tale de astăzi?

referință: David Hawkins, Harta Conștiinței

autor: Doris Pop

Exercițiu blocaje emoționale 

Să începem cu un exercițiu de conștientizare care te va ajuta să descoperi câteva aspecte ale Protectorului tău.

Găsește pe cineva care să îți pună întrebările de mai jos. E important să nu faci exercițiul singur. Cu cât sunt mai multe persoane, cu atât mai bine, deoarece interacțiunile în relații sunt vitale. Începe cu orice comportament care te limitează, de exemplu, să întârzii mereu la întâlniri, să te simți trist/ă și emoționat/ă sau să vorbești prea mult. Apoi retrage-te, fă un pas în spate și răspunde la întrebări spontan, fără să cauți sau să construiești un răspuns — lasă răspunsurile să curgă și observă ce iese la suprafață. 

Când termini toate întrebările, reîncepe cu un alt comportament limitativ. La final, cere persoanei sau persoanelor cu care faci exercițiul să discute despre ceea ce ai spus. Ascultă cu atenție ceea ce zic ei. Nu răspunde la acest feedback. Stai în liniște cu tine pentru câteva momente fără să faci vreun efort.

1. Dă un exemplu de comportament care te limitează. Descrie-l printr-un exemplu.

2. Descrie imaginea negativă pe care o ai în legătură cu tine atunci când te comporți astfel.

3. Descrie orice senzație avută când vorbești despre această imagine negativă.

4. De ce pare să te apere acest tip de comportament?

5. De ce îți este frică?

6. Amintește-ți imagini și experiențe din trecut care te leagă de această frică.

7. Mai este această frică valabilă și acum?

Reflectă asupra acestui exercițiu și permite informațiilor să intre în conștiința ta fără efortul de a schimba ceva. A fi conștient înseamnă să fii în prezent și este un tratament înșine.

referință: Harta conștiinței, David Hawkins

autor: Doris Pop