La începutul anului, o echipă de neuro-psihologi, care studiază funcționarea umană, nu doar prin discursul, comportamentele sau rpspunsurile participanților, ci prin a-i examina pe dinăuntru cu ajutorul RMN, CT, alte metode non-invazive, de imagistică au observat într-un set de copii de cinci ani că aceștia puteau să:
își stabilească o rețea neuronală cu care
să navigheze un oraș mic, virtual
și să găsească calea spre a ajunge la repere specifice din acel oraș mic virtual
Ce au mai adăugat în comentarii acești cercetători:
felul în care construiesc mapa mentală copii diferă de adulți, spun ei, în general, până la vârsta de opt ani
chiar dacă aceștia reușesc să se plimbe și să evite obstacole începând cu vârsta de doi ani
deci au fost curioși să descopere cum diferă aceste sisteme în copilărie
O posibilă explicație pentru aceasta diferență este că își reprezintă mental distanțele, traseele și obstacolele fără a mișca ei corpul, ci fiind plimbați în brațe, în cărucioare, instrumente cu rotile pe care le folosesc înainte de a se plimba efectiv cu proprii pași.
Lipsa de rușine originează din lipsa de conștientizare de sine, fiind o emoție bazată pe interpretarea că un comportament făcut a fost nepotrivit cu normele sociale, etice, personale, etc. La fel cum rușinea este o suferință emoțională, și lipsa este e o cauză pentru suferință, dar în majoritate pentru ceilalți din jurul celui care nu simte rușinea.
Lipsa de grijă, considerație pentru alții, la fel ca cea pentru propria persoană sunt asociate cu comportamente dăunătoare pentru noi toți. Chiar și atitudinea de ignoranță generală față de ce comportamente pot să fie agravante, este tot un fel de suferință, sau mai bine spun, se asociază cu suferință.
Desigur, glorificarea rușinii nu este o soluție, mai ales că prezice, în cantități mari, probleme de personalitate, care sunt o disfuncție, doar o doză rațională de a aprecia ce este bine, rău, care sunt consecințele comportamentelor și învățarea unui sistem de a fi atenți la care sunt consecințele comportamentelor pentru toți cei implicați, nu doar pentru propria persoană; acestea sunt soluții utile.
autor: Doris Pop
Goleman, Daniel. Destructive Emotions: A Scientific Dialogue with the Dalai Lama (English Edition) (pp. 107-108). (Function). Kindle Edition.
În textele meditațiilor budiste, întâlnim o formă de uitare tradusă ca fiind tendința de a uita (forgetfulness), dar care se referă la lipsa de prezentă de a trăi mindful prezentul. La ce se referă, de fapt este i lipsă de atenție pe moment care are drept consecință uitarea, că nu mai știm dacă am închis becul, dacă am pus pixul la loc sau alte astfel de exemple, datorate faptului că acționăm mai degrabă automat, fără a fi atenți la ce facem.
Se poate remedia cu practica zilnică a mindfulnesului. Pentru astfel de exerciții găsiți instrucțiuni pe site
Lenea este comodă, dar uneori dăunătoare pentru succes și sănătate, iar alteori, necesară pentru inovare. În concepția tibetană lenea neproductivă este considerată ca fiind una dintre posibilele cauze ale suferințelor. Dar la ce fel de lene se referă de fapt această dogmă?
Surprinzător, lelo este despre o persoană care nu depune efort în a cultiva virtuți, nu în a depune efort în general. Se folosește pentru a descrie pe cineva, care, de exemplu, deși lucrează 16 ore pe zi, nu depune efort pentru a cultiva virtuți sau a deveni o persoană mai bună.
În occident, mai ales în capitalism, lenea este lipsa de efort pentru a atinge scopurile și necesitățile, deci o conceptualizare diferită. Ai aflat ceva nou din aceast articol? Dacă da, te rog, scrie-ne și spune-ne părerea ta despre diferența dintre lelo și lene.
Goleman, Daniel. Destructive Emotions: A Scientific Dialogue with the Dalai Lama (English Edition) (pp. 107-108). (Function). Kindle Edition.
Autoarea Laurie Gilmorene surpinde cu romantism, drăgălășenie, o doză de mister și acțiune și multe intrigi și păreri exprimate prin replicile și gândurile personajelor ei.
Ce a apreciat la fiecare carte în parte citită este că am descoperit personaje diverse din perspectiva personalității, care au fiecare un aprot de adus în poveștile transmise. Delimutarea dintre anxietăți, intrigi și tensiunea sexuală dintre personaje compun cărți pe cât de dulci, pe atât de complexe și cu elemente din toate aceste categorii menționate.
Melodiile recomandate în cărțile din seria lui Laurie Gilmore, aici sunt listele, publice, pe youtube, le puteți folosi:
Curcubeul din plaiul românesc mi-a stârnit interesul, este un spectacol foarte bun, intrigant, am râs, am plâns, am suferit cu protagonista și am învățat să ascultăm. Numele spectacolului este Fata din Curcubeu.
Mai au un spectacol pe platformă, despre o vânzare de casă, teatral regizată pentru a ne capta atenția într-o poveste de parvenism, interese ascunse și relații egoiste. Numele spectacolului este ȘI cu pisica ce-ați făcut.
Imaginați-vă că … oh, stați așa că nu mai e nevoie, AVEM TEATRU DE VIZIONAT DE ORIUNDE! ÎN LIMBA ROMÂNĂ și putem să ne uităm de pe dispozitive diverse, mai am de spus că putem să avem un proiector acasă și să ne uităm pe perete, romantic, chiar boho.
Dacă vreți detalii și să vă lămuriți cu un trailer ce vreți să vedeți, click pe link Picior de play
Pe Netflix am descoperit multe drame, mistere și SF-uri, dintre ele aș menționa doar un reality TV show cu mult mister și oameni suprinși de ce au de făcut, Million dollar show, unde pe rând participanții au de ascuns că au un million de dolari într-o, iar ceilalți au de descoperit cine are acea cutie.
Au finalizat un nou sezon din Black mirror, unde învățăm care sunt noile limite ale imaginației umane și ce mai putem să folosim din tehnologie, unele reale, altele exagerate inovativ într-un stil dalienesc.
Unii ar considera că evităm să discutăm despre bani nu pentru că nu sunt importanți, ci pentru că emoțiile atașate sunt destul de dificil de simțit. Când vine vorba de bani cele două categorii mari de oameni sunt cei interesați de bani și cei indiferenți. Cei interesați tind să permită banilor să le controleze o parte din relații, stil de viață, carieră. Grijile din cauza banilor sunt cunoscute ca putând afecta relațiile, mai ales dacă persoanele nu sunt educate financiat. Dacă conștientizăm ce rol au banii pentru noi, mental, putem să ne îmbunătățim relația cu ei.
Deși lipsa banilor prezintă un risc pentru starea de bine, bogația nu asigură bucurie și împlinire. Dar bucuria și crește cu veniturile pentru unii, iar pentru alții nu. Iar asocierea bogației cu starea de bine subiectivă este pozitivă, explicând că cei bogați se simt mai bine legat de viața lor, dar cu starea de bine experiențiată nu are o asociere, deci cei bogați au probleme cam la fel de rezolvat ca cei săraci și tot au dificultăți.
Bucuria financiară este de obicei datorată satisfacției cu cantitatea și folosirea banilor și cu controlul avut asupra banilor. Ce înțelegem de aici este că mai important este să ne controlăm finanțele și să ne bucurăm cu ce avem ,decât să încercăm să avem bani pentru a fi fericiți.
Un mod de a explica comportamentul financiar este prezentat în figura urmatoare, unde observăm că multitudinea de factori psohologici, sociale, financiari împreună cu emoțiile și resiliența financiară determină starea de bine financiară.
Câteva dintre întrebările recomandate de cercetători sunt:
Am un fond de urgențe contruit pentru viitor?
Pot să îl accesez când am nevoie?
Cât de rapid îmi revin din dificulăți financiare?
Pot face față inflației? Cum?
Acestea sunt recomandate pentru a ne ajuta să ne pregătim de viitor și să ne asigurăm bună starea financiară indiferent de provocările viitoare.
Studiu al doilea adaugă informații utile, normele sociale de gen influențează plata diferită a acelorași abilități pe care le are cineva. Când au fost întrebare, femeile au raportat că lispa de transparență, eroare de interpretare a abilităților în funcție de gen, frica de răzbunare pentru cererea de salar egal sunt factorii care contribuie la diferența de plată.
Dacă vreți să citiți mai mult:
Reynal, V. (2025). Money on Your Mind: The Unconscious Beliefs That Sabotage Your Financial Well-Being-and How to Break Free. The Experiment, LLC.
La Brooy, C., Sabanovic, H., Méndez, S. J., Yong, J., Scott, A., Elshaug, A. G., & Prang, K. H. (2025). ‘Charge what you think you’re worth’: a qualitative study exploring the gender pay gap in medicine and the role of price transparency. Internal Medicine Journal.
Am ezitam inițial, dar am privit până la urmă spectacolul Prima Facie with Jodie Comer, actrița din Vilanelle. A meritat, am plâns, râs, simțit, oftat și reflectat la ce putem învăța din prestația unui spectacol cu un singur actor.
Să vă povestesc despre actriță mai întâi. Genială, nimic mai mult sau mai puțin decât genială. Dacă ar juca în orice ar face personajul să fie înțeles, simțit și amintit.
A reușit să mențină atenția până la final, trecând prin scenele spectacolului într-un mode dinamic, cu atenție la detaliile care ne surpind și mută focusul de la voce, la brațe, la mișcările feței, la masa, la decor. Am fost invadată de un val de stimulare plăcută și neașteptată fără a fi copleșită. Eleganța cu care a executat fiecare mișcare a oferit spectacolului acel fler actoricesc, iar transpunerea actriței în fiecare dintre stări ne-a acordat șansa să trăim cu ea acele momente.
Piesa… este pe cât de comedie, o dramă a unei tinere inteligente și ambițioase care se sesizează prinsă în ce spunea profesorul ei de la drept: de azi începe noua voastră viață de avocați. Prima parte este despre școală, carieră, colegi, glume de avocați, păreri și haz, ca mai apoi, o întâlnire romantică cu un coleg să fie. un prilej de suferință și confuzie, femeia fiind în situația unui act sexual neconsensual, din care nu a avut puterea să se retragă.
Momentele acestea au schimbat complet atmosfera spectacolului transpunând publicul în noua situație, în care plânsul pare o soluție inutilă și insuficientă. Parte culminantă a piesei o împart între cele două momente, actul, povestit într-un mod dramatic care m-a acaparat complet și scena tribunalului unde ne povestește despre cum cei care ar trebui să o ia în serios, nu au reușit să își îndeplinească datoria. Mi se pare la fel de dramatice și culminante, deși mai grav a fost că a trecut prin acea situație pe care cum spunea protagonista, nu a reușit să o șteargă de pe corp nici cu multiple scruburi și dușuri.
Piesa aduce în prim plan două aspecte importante ale consimtământului, pentru că ea a spus stop în timpul actului, dar avea gura acoperită cu mâna lui, iar la proces avocații din echipa opusă au folosit acel moment pentru a induce confuzie, ea neputând mișca mâinile să se apere, doar încerca să spună stop: dacă era mâna ei pe gura, dacă nu era a lui, și dacă era a lui, cum a ținut-o cu mâinile deasupra capului doar cu o mână, ea știind sigur că nu s-a putut apăra și alcool sau ce a consumat la întâlnire a făcut-o să fie slăbită corporal, chiar dacă mental încerca să scape din acea închisoare a neputinței.
O piesă de văzut pentru
femeile care au nevoie să se simtă reprezentare și să știe că nu sunt singure, cineva le vede
femeile care țin partea abuzatorilor
bărbaților pentru a înțelege mai aproape de realitate ce înseamnă lipsă de consimtămând și cum se simt consecințele unei astfel de situații
revista de psiho 