Intimitatea și vulnerabilitatea

Intimitatea experiențială presupune împărtășirea de timp de calitate, de experiențe și parcurs situații de viață împreună. Aceasta este un fel de a aduna amintiri comune, a împărtăși impresii și a verifica dinamica relației.

Intimitatea intelectuală este exprimarea autentică a gândurilor, interpretărilor despre lume, cunoștințelor despre subiecte generale, de nișă, accceptarea actultării acestor informații și ce tine de ce gândim, ce știm, ce înțelegem despre noi, alții și lume.

Intimitatea fizică are câteva categorii, intimitate sexuală, exersată pentru plăcere, și intimitate afectuoasă care este reprezentată de diverse comportamente platonice, cum sunt ținutul de mână, îmbrățișările, atingerile prietenoase, contactul vizual.

Intimitatea emoțională presupune împărtășirea unor informații cu caracter persona, iar barfa am putea-o compara cu un fel de gpdr problema :)). Aceste informații sunt cu un spectru de intimitate, de la foarte generale, azi parcă mă simt mai agitată sau mai calmă, până la traume, probleme emoționale și cererea de suport moral pentru emoțiile simțite.

Intimitatea spirituală este în relația individuală cu zeitatea sau cu grupul de apartenență la cultul religios, la forma de practică spirituală. Aceasta este trăită destul de intent și cu sens, de obicei, iar rezultatele ei sunt în majoritate pozitive, îmbunătățind starea de bine.

Vulnerabilitatea din aceste tipuri de intimitate

În fiecare dintre aceste categorii, vulnerabilitatea emoțională sau subiectivă are esență similară, să ne dăm voie să riscăm să nu primim reacția pe care o dorim sau de care avem nevoie.

Urma să scrie altcineva despre partea a fi vulnerabili în acele tipuri de intimate, dar a primit o bursă în erasmus și deci scriu tot eu :))

Intimitatea experiențială – ne dăm voie să încercăm experiențe noi, indiferent dacă suntem sau nu siguri că vom performa potrivit sau ne vom descurca sau ne vor plăcea complet.

Intimitatea intelectuală – le dăm voie altora să știe cum gândim, ce preferințe culturale, intelectuale avem, ideologia noastră, chiar și cu riscul de a fi criticați sau judecați moral.

Intimitatea fizică – riscăm prin a ne exprima nevoile, dorințele, senzualitatea, lipsa ei și libidoul altora.

Intimitatea emoțională – ne dăm voie să împărtășim prin discuții emoțiile noastre, ce ne supără, ce ne buură, cum ne simțim, cu riscul de primi sau nu validare și cu cel de a nu fi înțeleși.

Intimitatea spirituală – ne exprimăm liber în gânduri, în discuți, în comportament, în stilul de viață și în decizii preferințele și ideologia spirituală.

autor: Doris Pop

Motive să apreciem tradiția

Tradiția este locală, individuală, globală, cu sens religios, laică, cu emoție sau fără, dar esența tradiției este menținerea cu consecvență a unor comportamente, adică repetarea unor acțiuni care au sens sau au alt scop pentru persoană sau pentru grup.

Între beneficii se numără congruența de sine, confortul ritualului, sensul, predictibilitatea și anticipația.

Congruența de sine se datorează istoricului, amintirilor și prezentului ritual. Fie că discutăm despre un ritual religios, se adună familia la masa de crăciun și merg îmrepună la biserică, fie că este un ritual laic, săptămânal sau lunar ne întâlnim cu prietenii să ne uităm la un film indie, acest obicei ne permite să ne gândim la noi în termeni de istoric coerent. De ceva vreme mergem la același restaurant, de când ne știm mâncăm un fel anume de mâncare, de când am cunoscut partenerul sărbătorim în acest fel. Ne oferă un fel plasă de siguranță pentru identitatea noastră în termeni de consistență și ritualizare a vieții.

Confortul ritualului îl regăsim în faptul că preferăm majoritar cunoscutul, ceva ce știm deja cum se face, ne pricepem tot mai bine la a travesta situația și ne bucurăm tot mai ușor de aspectele pozitive.

Sensul îl dăm noi, l-am descoperit din influența altora sau ne bucurăm de o activitate fără sens, dar este confortantă și se repetă periodic.

Predictibilitatea ne ajută în tradiție pentru că fiind opusă schimbării, ne oferă un model, o schemă a ce avem de făcut sau la ce avem de participat.

Anticipația este un semntiment uneori plăcut, anticipăm că vom face ceva cu sens, ceva la care participăm cu alții și ne simțim dornici de a ne afla în acel grup, cu acei oameni, singuri, unde avem de mers, cu ce avem de făcut.

autor: Doris Pop

30 de întrebări prietenie

1. Care este amintirea favorită din copilărie?

2. Ce gen de filme preferi?

3. Dacă ai juca doar un joc de societate pentru restul vieții, care ar fii acela?

4. Cum ai descrie un prieten adevărat?

5. Cheltui sau strângi bani?

6. La cel film nu mai vrei să te uiți deloc?

7. Unde vrei să îți petreci revelionul?

8. Ce job ideal ai vrea să ai?

9. Mâncarea pe care ai putea să o mănânci zilnic?

10. Cum îți place să îți petreci timpul liber?

11. Îți plac sporturile? Care?

12. Ce admiri la oameni?

13. Ce te deranjează destul să nu vrei să continui o prietenie?

14. În ce tip de vacanțe ai merge cu prieteni?

15. Dacă ești trist/ă, ce poate fac eun prieten să te ajute să te simți mai bine?

16. Ce desene animate îți plăceau în copilărie?

17. Ce te face să nu mai respecți pe cineva?

18. Mulți prieteni de distracție sau puțini și intimi?

19. Ce locații de mâncat în oraș preferi?

20. SMS sau apeluri?

21. Meeturi online sau față în față?

22. Mall sau parc?

23. Îți plac filmele 3D?

24. Ce desert preferi?

25. Ce ideologie ar trebui să aibă prietenii tăi?

26. Cu cine preferi să îți petreci timpul liber?

27. Ai dormi cu prietenii în același pat?

28. Ai completa un oracol ca adult?

29. Cine te inspiră să fii mai bun?

30. Unde ai merge în vacanțe?

autor: Doris Pop

30 de întrebări pentru cuplu senzuale

1. Ce te excită sexual?

2. Ce te inhibă sau este un turn-off?

3. Ce poziții vrei să încerci din ce nu ai încercat deja?

4. Îți place să primești, să oferi sau ambele?

5. Pe ce parte a corpului o consideri cea mai sexy?

6. Ce te face să te simți dorit/ă?

7. Ce stil de sex preferi?

8. Ai kink-uri?

9. Poziția misionarul este sexy sau nu?

10. Care a fost orgasmul tău preferat, de la ce activitate?

11. Te-ai excitat în locuri nepotrivite? Ce ai făcut?

12. Păreri despre 69?

13. Care act non-sexual ți se pare sexy?

14. Unde vrei să fii sărutat/ă?

15. Ce poziții vrei să încerci cu mine?

16. Ce fantezie ai vrea să încercăm împreună?

17. Ai face sex într-un loc riscant?

18. Ce actor sau actriță te atrage?

19. Cu ce celebritate vrei să ai excepția de la relație?

20. Pe cine vrei să vezi dezbrăcat/ă?

21. Cât de important este sexul într-o relație?

22. Ce consideri a fi senzual, chiar dacă alții nu consideră la fel?

23. Regreți vreo partidă de sex făcută?

24. Ai o fantezie pe care nu ai avut curaj să o spui până acum?

25. Ce tip de lenjerie preferi pentru tine și partener/ă?

26. Ai o piesă pe care îți place să faci sex?

27. Este ceva ce ai vrea să îmbunătățești la pretația ta?

28. Ce ai vrea să îți fac?

29. Ce îți place să faci după sex?

30. Ce ai vrea să sexperimentăm împreună?

autor: Doris Pop

poate vrei să citești și:

30 întrebări pentru cuplu romantice

1. Cum te simți iubit/ă?

2. Ce îți place să primești?

3. Ce îți place să oferi?

4. Care sunt complemtnele preferate?

5. Definește cina romantică pentru tine.

6. Care cuplu ți se pare romantic? De ce?

7. Ce așteptări ai privind gesturile romantice de la partener?

8. Ce limbaje ale iubirii preferi?

9. Numește un film romantic și de ce este romantic?

10. Cină la restaurant sau acasă?

11. În ce fel de vacanțe consideri că se merge ca cuplu?

12. Unde este un loc ideal pentru cereri în căsătorie?

13. Îți plac suprizele?

14. Ținutul de mână în public este potrivit din perspectiva ta?

15. Numește o piesă muzicală romantică și de ce este romantică?

16. Consideri oferirea de flori un gest romantic sau unul inutil?

17. Cine ar trebui să facă primii pași sau să ia inițiativa în cuplu?

18. Ce te-ar face să te simți mai apropiat de partener/ă?

19. Cum preferi să îți comunici nevoile și așteptările în cuplu?

20. Cum consideri că este potrivit să se rezolve conflictele în cuplu?

21. Cât de des ai vrea să fie întâlnirile?

22. Ce locații consideri romantice pentru întâlniri?

23. Cum te simți ascultat/ă de partener?

24. Ce ai vrea să facem împreună, romantic?

25. Cum preferi să ne petremem timpul comun?

26. Ce ai vrea să facă partenerul pentru tine, ajutor prin casă și nu numai?

27. Ce comportamente faci pentru a-ți exprima afecțiunea?

28. Ce comportamente face partenerul/a, care ți se par romantice și pline de afecțiune?

29. Consideri o carte romantică? Care anume și de ce?

30. Ce te bine dispune? Ce te indispune?

autor: Doris Pop

mai poți să citești și:

30 de întrebări pentru cuplu – financiar

1. Îți place să cheltui sau să strângi bani?

2. Dacă ai nevoie de bani, cum reușești să îi obții?

3. Ai vrea cont comun în cuplu? De ce?

4. Consideri să investițiile pot să ajute ca sursă de bani? De ce?

5. Cum consideri raportul de venituri în cuplu? Cine ar trebui să câștige mai mult? De ce?

6. Te simți iubit/ă și dacă activitățile făcute împreună nu sunt scumpe?

7. Te simți iubit/ă și dacă cadourile nu sunt scumpe?

8. Ce prag de cost consideri că este potrivit în relația ta pentru cadouri?

9. Te gândești să salvezi pentru pensie?

10. Cum te descurci cu împărțitul banilor pentru cele necesare și restul?

11. Ai vrea un fond de siguranță?

12. Ai vrea un fosnd de urgențe?

13. Cum consideri că se descurcă părinții care au de crescut copii, la capitolul financiar?

14. Îți place să lucrezi, să depui efort? Preferi un stil mai relaxat?

15. Dacă ai câștiga la lotto, ce ai cumpăra pentru tine?

16. Dacă ai câștiga la lotto ce ai dona?

17. Ești mulțumit de situația financiară?

18. Citești și te educi despre finanțe, bani, dezvoltare financiară?

19. Cât de bogat ai avea nevoie să fii ca să fii mulțumit/ă?

20. Ce tip de afaceri consideri că merită făcute?

21. Cu cât din venituri ești dispus/ă să contribui la relație și viața în doi?

22. Cum ți se par creditele și ratele?

23. Cine plătește pentru fiecare necesar într-o relație în perspectiva ta?

24. Cât de important este să îți îndeplinești dorințele cu bani?

25. Ai putea avansa la salar? Sau la vânzări?

26. Ai un model în materie de viață financiară?

27. Accepți să cumperi la reduceri?

28. Cum faci primul milion?

29. Ce consideri important să deții?

30. Iubești, ignori sau urăști banii? Altfel spus, care este relația ta cu banii?

autor: Doris Pop

citește și:

30 întrebări cuplu – să ne cunoaștem mai bine

1. Ce amintiri îți plac din copilărie?

2. Ce înseamnă un prieten bun pentru tine?

3. Care vacanță este preferata ta?

4. Ce hobby nou ai încerca?

5. Ce mâncare îți place cel mai mult?

6. Care mâncare nu îți place deloc?

7. Unde preferi să petreci weekendul?

8. Cine te-a ajutat și îi esți recunoscător?

9. Unde ai merge în vacanță dacă banii nu ar constitui o problemă?

10. Cum arată ziua ta ideală?

11. Care este o carte citită care te-a impresionat?

12. Dacă ai avea o poreclă, pe care o consideri potrivită?

13. Ce altă profesie ai avea?

14. Care dintre valori sunt cele mai importante pentru tine?

15. Ce anotimp preferi?

16. Cum îți place să te relaxezi?

17. Pe cine admiri? De ce?

18. Numește un film care nu ți-a plăcut.

19. Numește filmul repferat și de ce este preferatul tău?

20. Ai o preferință politică? Care este aceasta?

21. Ce desert ai mânca pentru restul vieții?

22. Cum te vezi peste 10 ani?

23. Ce te face să te simți respectat?

24. De ce ai ales cariera pe care o ai?

25. În ce poziție preferi să dormi?

26. De cine îți este dor?

27. Preferi să fii activ, dimineața sau mai spre seară? Sau noaptea?

28. Ce supermarket preferi pentru cumpărături de bază? Ce piață?

29. La cine te gândești când se menționează o persoană care nu îți place și de ce?

30. Îți dorești copii, animale de casă?

autor: Doris Pop

Contribuția reglării emoționale la procesul învățării în mediul academic

Introducere 

Emoțiile contează în procesul de învățare deoarece pot să susțină sau să perturbe acest proces. Dar cum? Un mecanism prin care acestea afectează învățarea este atenția. Conform datelor adunate de Boekaerts în colaborare cu Pekrun (2015) într-un review al literaturii, emoțiile negative și pozitive coordonează atenția asupra obiectului emoției dacă nu sunt reglate. Iar câmpul și resursele atenționale fiind limitate, dacă sunt focusate spre obiectul emoției, nu ajung să fie folosite pentru obiectivul sarcinii de lucru. În teorie, efectul este unul nedorit și negativ, ca de exemplu, în cazul unul elev care își centrează atenția asupra posibilității de a eșua în loc să o centreze asupra pregătirii pentru test. 

În teorie, tipurile de emoții care au legătură cu procesul de învățare au fost clasificate în funcție de valența lor (pozitive și negative) și grupate pentru a arăta care sunt cele care activează spre acțiune și cele care ne determină să ne retragem din activitate.  

Tabel preluat din Boekaerts & Pekrun (2015, pagina 77)

Observăm că multe dintre emoții pot să fie în detrimentul scopurilor academice, de aceea reglarea emoțională poate să fie de folos în atingerea scopurilor academice. Emoțiile academice pozitive, cum sunt bucuria/plăcerea(enjoyment) de a învăța, speranța, mândria corelează pozitiv cu motivația internă și cu interesul pentru învățat, dar furia, anxietate, rușinea și neajutorarea corelează negativ cu motivația și interesul pentru învățare (Zeidner, 2014). Deducem că prin reglare emoțională, dacă reducem emoțiile negative ca intensitate și frecvență, putem să creștem motivația și interesul pentru învățare. La fel, prin reglare, dacă producem mai multe emoții pozitive, este probabil să creștem motivația și interesul pentru învățare. De exemplu, un mediu academic care încurajează emoțiile pozitive și reduce pe cât posibil emoțiile negative legate de învățare va facilita o motivație crescută pentru informațiile noi și un interes pentru dezvoltarea de noi abilități. 

Reglarea emoțională poate să fie realizată cu scopul de gestionarea trăirilor interioare sau de rezolvare a problemei, adică cu scopul modificării emoției sau eliminării stresului, iar rezultatul așteptat este de a obține performanțe academice mai ridicate decât în lipsa reglării emoționale (Boekaerts & Pekrun,  2015). Prin lipsa reglării emoționale se înțelege că persoana se lasă controlată de emoție, nu se opune și nu încearcă să o modifice în nici un fel sau persoana se lasă acaparată de emoții și ia decizii preponderent pe baza acestora. 

Cuprins 

Conform teoriei învățării auto-reglate, scopul reglării emoționale pe parcursul procesului academic poate să fie: extinderea cunoștințelor și abilităților, prevenirea pierderilor și pericolelor sau protejarea angajamentului față de sarcina de lucru (Boekaerts, 2011). 

Încă de la vârste fragede, la nivel de grădiniță, copii care au mai multe comportamente de reglare emoțională, raportate de ei și de adulții care îi tutorează (părinți și educatori), au avut mai mult succes la sarcini pentru domeniile citire, matematică, înțelegere din ascultare, corelațiile fiind semnificative, dar slabe. (Howse et al., 2003). 

În școala generală, un eșantion de aproximativ 400 de studenți au raportat o asociere pozitivă slabă între bucurie și succesul academic, o relație negativă foarte mică între furie succes academic, dar prezentă. De asemenea, folosirea strategiilor de reglare emoțională a corelat pozitiv cu motivația școlară, angajamentul și succesul școlar, fie direct, fie prin moderarea implicării academice. Și în acest studiu corelațiile sunt mici, slabe, chiar dacă sunt semnificative (Kwon et al., 2017).

1799 elevi de liceu au participat la un studiu privind asocierea dintre reglarea emoțională axată pe emoție, respectiv reevaluarea cognitivă a situației cu diverse variabile școlare. Relațiile au fost pozitive pentru ambele strategii de reglare cu: motivația de a se monitoriza, managementul timpului și scopurile orientate spre învățare. Pentru detalierea pe larg a conceptelor legate de învățare, vezi Xu (2018). 

La nivel de auto-raportare, studenții au fost rugați într-un studiu să reflecteze la experiențele lor emoționale în timpul unor episoade de învățare cu scop, pe parcursul unui semestrul. Raportările au fost măsurate de trei ori, iar rezultatele arată că emoțiile pozitive au prezis pozitiv atingerea percepută a scopului (în ce măsură persoana consideră că și-a îndeplinit obiectivul), iar emoțiile negative au prezis negativ această raportare. Studenții au declarat că au folosit strategii de reglare emoțională variate (supresie, distragere, restructurare), nu s-au rezumat la una pe parcursul sesiunilor de studiu (Webster & Hadwin, 2015).

Concluzie 

Per total, datele din literatura recentă prezintă relații slabe între reglarea emoțională și performanțele școlare, deșii studiile mai vechi au oferit o pornire mai puternică pentru acest domeniu de studiu. Am putea interpreta această repetare a studiilor cu rezultate semnificative, dar foarte slabe sau slabe ca un indicator că odată ce metodologia a devenit mai riguroasă și programele statistice mai performante, rezultatele nu mai sunt la fel de mari. De aceea ne putem întreba dacă întra-devăr reglarea emoțională contribuie la succesul școlar sau rămâne o ipoteză nesusținută încă.  

Se poate observa, din citările anterioare, că pe eșantioane de vârste diferite datele susțin existența efectelor pozitive ale reglării emoționale pentru persoane implicate în învățarea școlară. Un review centrat pe studii care evaluează participanții din medii online, computerizate de învățare contribuie la susținerea parțială ipotezei că reglarea emoțională se asociază cu un mai mare succes în învățare și o atitudine mai optimistă asupra procesului (Malekzadeh et al., 2015).  

Referințe 

Boekaerts, M. (2011). Emotions, emotion regulation, and self-regulation of learning. Handbook of self-regulation of learning and performance, 5, 408-425.

Boekaerts, M., & Pekrun, R. (2015). Emotions and emotion regulation in academic settings. In Handbook of educational psychology (pp. 90-104). Routledge.

Howse, R. B., Calkins, S. D., Anastopoulos, A. D., Keane, S. P., & Shelton, T. L. (2003). Regulatory contributors to children’s kindergarten achievement. Early Education and Development, 14(1), 101-120.

Kwon, K., Hanrahan, A. R., & Kupzyk, K. A. (2017). Emotional expressivity and emotion regulation: Relation to academic functioning among elementary school children. School Psychology Quarterly, 32(1), 75.

Malekzadeh, M., Mustafa, M. B., & Lahsasna, A. (2015). A review of emotion regulation in intelligent tutoring systems. Journal of Educational Technology & Society, 18(4), 435-445.

Webster, E. A., & Hadwin, A. F. (2015). Emotions and emotion regulation in undergraduate studying: Examining students’ reports from a self-regulated learning perspective. Educational Psychology, 35(7), 794-818.

Zeidner, M. (2014). Anxiety in education. In International handbook of emotions in education (pp. 275-298). Routledge.

Xu, J. (2018). Emotion regulation in mathematics homework: An empirical study. The Journal of Educational Research, 111(1), 1-11.

autor Doris Pop

a fost scris inițial pentru APR: https://newsletter.apsi.ro/2022/06/17/contributia-reglarii-emotionale-la-procesul-invatarii-in-mediul-academic/

Relația comportamentului altruist cu bună starea

Introducere 

Comportamentul prosocial, făcut cu intenție sau fără aport cognitiv conștient, cuprinde toate comportamentele orientate spre binele celorlalți, de la cele mai mici favoruri, la unele eforturi mai mari (Bierhoff, 2002). Ipoteza de la care pornim specifică o asociere pozitivă între comportamente prosociale și starea de bine, emoțiile pozitive sau satisfacția cu viața. Datele din studiile reunite în următoarea secțiune sunt specific orientate spre diferite tipuri de acte prosociale, de la donarea de bani la ajutor de orice fel. 

Cuprins 

Un studiu (Weinstein & Ryan, 2010) a obținut date care susțin că ajutorul acordat altora nu se asociază cu satisfacția zilnică cu viața, în general. Dar când au controlat motivul ajutorului, adică motivația era autonomă (persoana intenționa să facă acest act fără motivație din exterior), participanții au relatat valori crescute pentru stima de sine, vitalitate și satisfacție cu viața. 

Un review a adunat și comparat date din 136 de țări, prin folosirea informațiilor oferite de Gallup World Poll. Dintre cele 136 de țări, pentru 120 datele au susținut asocierea pozitivă dintre cheltuirea de bani în scop caritabil și starea de bine (Aknin et al., 2013b). O observație a cercetătorilor este că aceeași asociere s-a obținut și în cazul unui venit financiar crescut cu starea de bine. O posibilă interpretare a acestor relații oferită în articol este că donarea de bani pentru caritate are același efect asupra stării de bine la dublarea veniturilor în căminul familiei (Aknin et al., 2013b). 

Un al review (Curry et al., 2018) a rezultat în relație pozitivă între bunătate în general și starea de bine, altfel spus, cei care făceau acte de bunătate aveau o starea de bine mai crescută (δ=0.28). Efectul este unul mic-moderat, dar similar cu cel al intervențiilor de tip mindfulness, gândire pozitivă sau exercițiile de recunoștință (adaptare a ‘counting your blessings’). Aceste efect nu a fost moderat de vârstă sau gen (Curry et al., 2018).

Concluzia 

Deși datele sunt mixte, majoritatea rezultatelor susțin ipoteză că oamenii care au comportamente prosociale tind să fie mai fericiți decât cei cărora le pasă doar de propria persoană, dar altruismul chiar este un predictor al stării de bine? Studiile privind voluntariatul și donarea de bani susțin această ipoteză, dar sunt și studii care confirmă că persoanele care se simt mai bine tind să dorească să ajute, cum arată studiile menționate în World Happiness Report (Helliwell et al., 2012).  

Referinte de citit 

bAknin, L. B., Barrington-Leigh, C. P., Dunn, E. W., Helliwell, J. F., Burns, J., Biswas-Diener, R., … & Norton, M. I. (2013). Prosocial spending and well-being: cross-cultural evidence for a psychological universal. Journal of personality and social psychology, 104(4), 635.

Bierhoff, H. W. (2002). Prosocial behaviour. Psychology Press.

Curry, O. S., Rowland, L. A., Van Lissa, C. J., Zlotowitz, S., McAlaney, J., & Whitehouse, H. (2018). Happy to help? A systematic review and meta-analysis of the effects of performing acts of kindness on the well-being of the actor. Journal of Experimental Social Psychology, 76, 320-329.

Helliwell, J., Layard, R., & Sachs, J. (2012). World happiness report.

Weinstein, N., & Ryan, R. M. (2010). When helping helps: autonomous motivation for prosocial behavior and its influence on well-being for the helper and recipient. Journal of personality and social psychology, 98(2), 222.

autor Doris Pop

articol scris inițial pentru APR: https://newsletter.apsi.ro/2022/04/14/relatia-comportamentului-prosocial-cu-starea-de-bine/

Există reglarea emoțională a iubirii?

Iubirea romantică, conform dicționarului de psihologie APA, este o emoție complexă, la fel ca ura, uimirea. Toate pot să fie prea intense, disfuncționale și nepotrivite cu scopurile noastre. Asemănător emoțiile simple, cele complexe se pot regla prin strategii cognitive sau comportamentale. Ne vom concentra pe iubire, care este un mix de grijă, plăcere, devotament și pasiune. 

Dragostea simțită prea intens este deseori inutilă, în sensul de a nu contribui la a avea o stare mai bună, a fi productivi sau a ne bucura de alte domenii din viața noastră. În unele situații ne chiar încurcă, scăzând eficiența, concentrarea, abilitatea de a funcționa, Exemple de astfel de situații sunt și despărțirile romantice, unde dragostea simțită este încă intensă, dar putem lua în considerare și dragostea fără reciprocitate, abuzurile sau imposibilitatea de a consuma relațiil, ca fiind contexte în care iubirea romantică are o valență negativă din perspectiva consecințelor.  

În aceste cazuri ne ajută strategiile de reglare a intensității acestei emoții. Dragostea trăită prea puțin intens afectează relațiile pe termen lung, prin dezangajare și comportamente contraproductive în relațiile romantice, în special (Langeslag & van Strien, 2016). 

Cuprins 

În relațiile pe termen lung, folosirea voluntară și conștientă a strategiilor de reglare a intensității iubirii au efectul scontat. Pe lângă intensificarea emoției de iubire, a crescut și sentimentul de atașament față de partenerul de viață. Rezultatele contrazic preconcepția conform căreia iubirea ar fii un sentiment imposibil de controlat (Langeslag & van Strien, 2016).

Evaluarea negativă a persoanei față de care simțim dragostea reduce semnificativ mai bine emoția decât reevaluarea sentimentelor față de persoana de referință și decât distragerea. Totuși, distragerea, care nu reduce emoția principală, ne ajută să ne simțim mai bine generând emoții plăcute pe moment. Efectul pe care l-au avut toate trei strategiile în cazul participanților a fost de a reduce motivația de a-i acorda atenție fostului partener, care a ajutat participanții pe termen lung (Langeslag & Sanchez, 2018).

Reevaluare cognitivă, în ambele ei variante, reevaluarea gândurilor, situației, persoanei și distanțarea față de gânduri, emoții, persoane sau situații prin scăderea importanței lor a fost comparată și cu etichetarea emoțiilor simțite. Etichetarea sau numirea emoțiilor se referă fie la numirea propriilor emoții, fie la descrierea emoțiilor unui stimul. Folosirea acestei strategii reduce valența negativă a unor stimuli, emoțiile negative și simptomele fiziologice, cum este activarea fiziologică (Torre & Lieberman, 2018).

Concluzie

Este fezabilă reglarea emoțională a iubirii romantice? Datele de până acum demonstrează că suntem avantajați de folosirea strategiilor de reglare emoțională, dar nu complet. Acestea ne ajută să simțim mai puțin intens emoție complexă, dragostea, așadar putem afirma că își îndeplinește scopul, dar nu ne face neapărat să ne simțim mai bine, în general. În unele situații se asociază cu emoții pozitive, iar în altele cu stări afective mai negative decât cele avute înaintea folosirii strategiilor.  

Referințe

Langeslag, S. J. E., & Sanchez, M. E. (2018). Down-regulation of love feelings after a romantic break-up: Self-report and electrophysiological data. Journal of Experimental Psychology: General, 147(5), 720–733.

Langeslag, S. J., & van Strien, J. W. (2016). Regulation of romantic love feelings: Preconceptions, strategies, and feasibility. PloS one, 11(8), e0161087.

Torre, J. B., & Lieberman, M. D. (2018). Putting feelings into words: Affect labeling as implicit emotion regulation. Emotion Review, 10(2), 116-124.

autor Doris Pop

articol scris inițial pentru APR: https://newsletter.apsi.ro/2022/01/17/reglarea-sentimentelor-de-dragoste/